Închide

Casa cu „volane spre cer”. Cum arată cele mai bune proiecte gândite de arhitecţi pentru satele româneşti: premiile Bienalei Naţionale de Arhitectură

ActualitateTop News by Kristina Reştea - oct. 14, 2018 0 3499

 

O casă transformată în capelă, luminată natural, de sus şi de afară, în funcţie de momentul zilei şi de „plimbarea” soarelui, având desenate „volane spre cer” – e proiectul desemnat câştigător la secţiunea Rural, în cadrul ediţiei de 2018 a Bienalei Naţionale de Arhitectură (BNA). Premiile s-au decernat sâmbătă, la Cluj, iar alături de câştigător au mai fost nominalizate încă trei proiecte şi expuse multe altele, care au potenţial să facă din „noile” noastre sate locuri mai frumoase.

În cele ce urmează vă prezentăm proiectele nominalizate în cadrul secţiunii Rural, dar vă recomandăm să studiaţi toate proiectele rămase în competiţie; le puteţi consulta AICI

 

E pentru prima dată când o astfel de secţiune face parte din programul Bienalei şi merită menţionat şi că, în ultima vreme, arhitecţii au făcut eforturi pentru a readuce atenţia spre un sector-„Cenuşăreasă”: ruralul. Recent, prin Ordinul Arhitecţilor, s-au lansat o serie de ghiduri pentru încadrarea în specificul local din mediul rural, cu norme pentru diverse zone ale ţării (inclusiv Dealurile Clujului), ghiduri pe care le puteţi consulta AICI.

Cât despre Ruralul din cadrul BNA, în această secțiune s-au putut înscrie toate proiectele, indiferent de funcțiune sau gabarit, destinate mediului rural, „care își propun să activeze resursele locale (specific local, tehnici/ meșteșuguri/materiale, precum și forța de muncă) și să ofere continuitate și dezvoltare durabilă comunității”, după cum au precizat organizatorii. O condiţie era ca lucrarea să fi fost finalizată în ultimii 5 ani. Curatorul secţiunii a fost arhitectul Horațiu Răcășan, iar juriul a fost format din arhitecţii Ignis Duvagi, Köllő Miklós şi Eugen Vaida.

„Ziua Clujului” din cadrul Bienalei Naţionale a fost gândită cu o serie de conferinţe pe teme specifice domeniului Rural, cu proiectele expuse pe simeze şi cu anunţarea câştigătorilor. Evenimentele de la Cluj au avut loc sâmbătă, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, fiind organizate sub egida Uniunii Arhitecților din România (UAR), în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România- Filiala Transilvania (OART) și cu Facultatea de Arhitectură și Urbanism (FAU) Cluj-Napoca.

 

Sursa foto: BNA

 

„Am regretat, pe de o parte, că nu mulți dintre cei implicaţi în realizarea ghidurilor, din grupul Rural al OAR, au participat la competiție, dar au fost foarte mulți arhitecţi care au participat, pe care nu îi cunoșteam. Proiectele înscrise au fost apropiate ca valoare şi, ca de obicei, diferența au făcut-o detaliile, execuția, dar și contextul. Sunt proiecte variate, am încercat să ne aplecăm și asupra acelora care rezolvă probleme acute în mediul rural. Spre exemplu, avem o problemă cu anexele gospodărești, după ce agricultura a trecut printr-o mare tansformare, aşa că sunt construcţii care îşi schimbă rolurile. Agricultura de subzistenţă e în picaj, cea de tip industrial e în creștere. Am încercat să ne uităm spre proiecte ce răspund la necesităţile actuale de locuire în mediul rural. Câteva dintre proiecte sunt făcute cu meșteri din comunitate, ceea ce a crescut valoarea respectivelor proiecte”, a explicat Eugen Vaida.

E important de menţionat şi că membrii juriului au văzut proiectele în teren. „În prima fază, am notat independent proiectele, fiecare dintre noi; în urma acestei etape, au fost selectate proiectele. Dintre acestea, au fost alese apoi cele prezentate ca nominalizate. Am mers pe teren și am vizualizat construcțiile. Din lista lungă de favoriziți, pentru nominalizare ne-am oprit la 4, din care unul ia premiul”, a descris Ignis Duvagi procesul de selecţie.

 

Nominalizaţii

Trei dintre cele patru nominalizări sunt proiecte din Harghita.

Győző Esztany este beneficiarul uneia dintre nominalizări, pentru „Şură revitalizată, la Delniţa” (Harghita) – o clădire cu „aspect exterior conservat, care a rămas integrat în peisajul cultural”, după cum au descris membrii juriului. O parte din spaţiu este folosit pentru întruniri şi evenimente din comunitate, iar o parte din clădire funcționează ca locuinţă şi spaţiu de cazare.

 

Sursa imagine: BNA

 

Din descrierea echipei de proiect: „În cursul reabilitării s-a urmărit păstrarea aspectului original la exterior și parțial, (cât s-a putut) în interior. Astfel șura rămâne integrată în contextul spațial arhitectural-peisagistic rural valoros. Golurile sunt mici, compatibile cu aspectul unei șuri, materialele originale s-au păstrat. În urma reabilitării am folosit materiale și tehnici locale. Tâmplăriile noi armonizează cu cele vechi ca formă și culoare. Spațiile de cazare din podul șurii sunt iluminate prin intermediul unor ferestre mascate cu scânduri așezate cu rosturi. Planul elevat al acoperișului oferă spațiu unui rând de ferestre, care a devenit un element marcant. Totuși, prezintă decență prin utilizarea materialelor tradiționale și forma simplă a ochiurilor de ferestre. Ușa din dreapta a șopronului a fost înlocuită cu o ușă de terasă vitrată care oferă lumină din belșug camerei. În fața ușii s-a construit o terasă descoperită din lemn. Amenajarea interioară cu mobilier tradițional subliniază caracterul rural al construcției.
Șura găzduiește diverse mici activități cultural artistice ale comunității locale: expoziții de artă, concerte de muzică, serbări de dans, nunți, conferințe, etc, astfel favorizând dezvoltarea durabilă a comunității”.

 

Şura transformată, din planşa autorilor de proiect, prezentată pe site-ul UAR

 

 

A fost nominalizat şi Arnold-Ernő Macalik, cu proiectul „desfiinţare clădiri anexă şi remodelare clădire de cult, Capela Sfânta Ana”.

Sursa imagine: BNA

 

 

Şi-a adjudecat o nominalizare şi Raluca Vişinescu, alături de Irina Wrenn, pentru o „Locuinţă de vacanţă” în Măgura, în Braşov.

 

Locuinţa de vacanţă, prezentarea autorilor, prezentată pe site-ul UAR

 

„E chiar casa Irinei, care e plecată în America, gândită ca loc de întâlnire al întregii familii. Am încercat să facem o casă modernă, care să stea bine acolo. Ideea proiectului s-a conturat încă din 2007, dar a stagnat o bună bucată de timp, a venit criza şi tot aşa, dar, până la urmă, casa a fost finalizată în 2014”, spune Raluca Vişinescu.

 

Sursa imagine: BNA

 

Sursa imagine: BNA

 

 

Arpad Nagy a fost, de asemenea, nominalizat, pentru „Extindere casa NAB” (Harghita). „E chiar casa noastră proprie, în care sperăm să ne mutăm până de Crăciun”, spune arhitectul.

 

Imagine din planşa autorilor de proiect, prezentata pe site-ul UAR

 

„Totul a pornit de la întrebarea: tăiem sau nu copacul de pe teren? Bunicul îmi spunea că dacă nu îl tai, voi avea probleme mai târziu. Până la urmă, nu l-am tăiat. Ideea a fost să nu am un volum agresiv la stradă şi ne-am dorit foarte mult să folosim materiale locale, deşi, până la urmă, tabla am reuşit să o aducem de destul de departe”, a povestit Nagy.

 

 

Sursa imagine: BNA

 

 

 

Secţiunea a avut şi un premiu special, dat de organizatori pentru „iniţiative importante în mediul rural”, iar acesta a fost înmânat pentru reconversia şurii din Delniţa. „Fiecare şură poate să capete o altă viaţă. Proiectul acesta e un exemplu de aducere a vieţii într-un astfel de spaţiu şi am preţuit foarte mult acest demers”, a explicat arhitectul Horaţiu Răcăşan, curatorul secţiunii.

 

Sursa foto: UAR

 

 

Proiectul câştigător, în Rural: casa cu „volane spre cer”

Arhitectul care a coordonat proiectul capelei Sfânta Ana, câştigătorul secţiunii Rural, este un clujean: Arnold-Ernő Macalik, cel care recent a câştigat şi concursul din Cluj-Napoca pentru redesenarea uneia dintre cele mai frumoase străzi din centrul oraşului: M. Kogălniceanu. Secţiunea Rural a fost câştigată cu proiectul unei mici biserici romano-catolice din Harghita. Proiectul, pe numele său oficial „desfiinţare clădiri anexă şi remodelare clădire de cult, Capela Sfânta Ana” e un „proiect „şlefuit” de-a lungul a şase ani, în acord şi împreună cu comunitatea locală, contribuţie pro-bono – proiect remarcat pentru iniţiativă, rafinamentul şi forţa expresivă a spaţiului realizat şi fineţea detaliilor”, după cum descriu ogranizatorii secţiunii.

 

Sursa imagine: BNA

 

 

Înainte să vorbească despre propriul proiect, Macalik a subliniat importanţa încercării de a duce lucrările arhitecţilor în „spațiul dialogului” şi nu a ezitat să formuleze şi unele critici. „Există o interpretare ciudată a noțiunii de rural. Mi se pare că multe din lucrări duceau spre vernacular. Care sunt metodele de producere de valori specifice ruralului, dacă ele mai există? M-am uitat pe secțiunile Bienalei şi mi se pare că discursul arhitectural e extrem de precar, ducem multe aspecte spre vizual, spre formă. În unele proiecte, substanța e de atâta finețe și e atât de frumos descrisă și totuşi acestea nu apar nici la nominalizări măcar”, constată arhitectul.

 

Macalik şi membrii juriului. Sursa foto: BNA

 

 

Cât despre proiectul câştigător, acesta a fost gândit pentru un sat din Harghita, cu o linie ferată adusă acum 100 ani. „Comunitatea de acolo funcționează incredibil de frumos. Până nu e de acord toată lumea, nu se ia o hotărâre”, spune arhitectul.

 

 

Sursa imagine: BNA

 

„Aveau o căsuţă unde se ţineau rugăciuni şi au decis să o transforme în capelă. Nu prea erau bani, aşa că dezbaterea a durat ceva. Satul are deja o biserică de 100 de ani.  Noi nu am vrut să aducem niciun accent locului, nu ne-am închipuit că aici o să ne afirmăm ca arhitecţi. Acum un an şi ceva, capela a fost sfinţită şi foarte multă lume vine şi pentru atmosfera interioară. S-a achiziţionat şi o orgă”, spune Macalik, descriind felul în care altarul, capela şi cei dinăuntru primesc lumina naturală, în funcţie de momentul zilei. „Devenirea casei a durat mult – 6 ani jumate. Când un proces durează aşa de mult, nu mai ştii de unde ai pornit. Comunitatea respectivă a ţinut în mână devenirea obiectului şi acum se foloseşte de această casă”, spune arhitectul, care adaugă, totuşi, că nu fiecare etapă a proiectului a decurs fără probleme. În interior, o bucată de clădire e acoperită cu simboluri creştine. Pe când proiectul era încă în lucru, forma acestor simboluri (cruci, în cercuri) i-a nedumerit, însă, pe unii localnci, aşa că punerea acestora în practică a fost subiect de discuţie. „Până la urmă, a venit un domn şi le-a zis: ce tot întrebaţi ce sunt ălea? E clar ce sunt: volane spre cer”, povesteşte amuzat Macalik.

 

Imagini din planşa autorilor de proiect, prezentate pe site-ul UAR

 

Potrivit arhitecţilor, după construirea căii ferate, în preajma satului Siculeni a apărut un nod feroviar ce a realizat principala legătură cu Moldova. Interesul generat de tren mută centrul de greutate al așezării. Partea nouă și-a căutat în ultimele decenii identitatea și la nivelul vieții religioase, organizând o capelă modestă într-una din locuințele feroviare abandonate.

 

Imagine din planşa autorilor de proiect, prezentate pe site-ul UAR

 

Descrierea proiectului, făcută de arhitecţi: „Capela situată pe un colț de stradă secundară propune să păstreze ordinea șirului de gospodării fără a aduce vreun accent în cadrul așezării. Concurarea cu biserica istorică era de nedorit, inclusiv la nivelul scindării în rândul comunității. Proiectul păstrează parțial casa de rugăciuni, astfel încât tractul stradal să rămână neatins, iar fostul spațiu liturgic să fie transformat într-un patio liniștit, introvertit și ascuns de zgomotul șoselei. Astfel amprenta sălii de rugăciuni se transformă într-o curte, asemănător bobului de grâu care prin lumină și sol dispare, dând naștere roadelor bogate la un alt palier. După acest claustru uvertural apare corpul simplu și marcant al noii capele retrase în rândul șurilor dispunse ordonat în planul secund. Dimensiunea și forma îngustă a parcelei înscrie un tonus în noua formulă spațială, mai ales în cea a capelei care în interiorul volumului simplu este de fapt un spațiu central tensionat. Această imensă fustă protectoare, cu o plastică ce trimite la portul popular local, montează o alegorie a bunicii, Sfânta Ana fiind mama Fecioarei”.

 

De ce e Clujul „revelaţia” Bienalei de Arhitectură

A venit la Cluj, pentru secţiunea Rural, şi Ileana Tureanu, preşedinte al UAR, care a făcut un bilanţ pozitiv pentru Cluj, în cadrul Bienalei şi a abordat şi criticile lansate de Macalik în ceea ce priveşte organizarea competiţiei.”Bienala este un succes, zicem noi, tocmai pentru că am ascultat critici. Au fost critici binevoitoare, din care am învăţat. Aţi întrebat ce mai înseamnă azi Ruralul. Şi, într-adevăr, nu prea ştim ce e. Nu ştim pentru cine construim, cine e satul de azi. E pentru americanii veniţi în vacanţă, pentru vecinii mei din sat, care vin din Spania şi ai căror copii nu mai ştiu româneşte? E pentru părinţii lor, care vor să se întoarcă aici, după experienţa de trai în altă lume? E de definit toată treaba asta”, admite  Tureanu. Aceasta a adăugat că, în ceea ce priveşte secţiunile în care câştigătorii au fost deja anunţaţi, clujenii au luat mai bine de jumătate din nominalizările bienalei. „Clujul a fost revelaţia şi surpriza bienalei. Îi felicităm pe tinerii arhitecţi de la Cluj pentru ceea ce fac”, a mai transmis preşedintele UAR.

Arhitectul Vasile Mitrea, primul decan al Facultăţii de la Cluj, a subliniat importanţa criticii de arhitectură, pentru viitorul profesiei şi al comunităţilor. „UAR, dar şi OAR ar trebui să aibă în vedere să se implice în critica de arhitectură. Sunt multe puncte de vedere, care e direcţia pe care putem să promovăm valori? Fără critică de arhitectură, vom bate pasul pe loc. Ar trebui ca această treabă să plece de la nivelul filialelor, să îşi facă fiecare o trecere în revistă a valorilor. Prin dezbatere, se naşte apetitul de a-ţi formula puncte de vedere, iar asta e o atitudine foarte bună”, subliniază Mitrea.

 

Citeşte şi:

 

Casa de la ţară. Exemple de „aşa DA” şi „aşa NU” de pe dealurile Clujului

 

 

 

 

 

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu