GALERIE FOTO Cartierul Mărăști din epoca socialistă. Cum au apărut în câțiva ani blocurile mamut în locul caselor

Cartierul Mărăşti a fost construit în mare parte în perioada anilor ’70-’80 în plină dezvoltare socialistă și a apărut ca o necesitate a creşterii numărului de locuinţe din oraş.

Înainte de asta, nu se putea pune problema unui cartier. Zona era denumită „Orașul de jos”, o zonă cu case în prelungirea centrului, împărțită în segmente: muncitoresc, meșteșugăresc și agrigol.

În actuala Piața 1 Mai locuiau muncitorii, în Zona bisericii Sfântu Petru erau hostezenii, adică agricultorii, iar mai aproape ce centru erau meșteșugarii, croitorii sau pielarii.

În 1974 se adoptă legea sistematizării.  Oficial, planul e făcut ca oamenii din mediul rural să se bucure de toate avantajele epocii moderne. Practic, legea urmărea demolarea a peste 2 milioane de gospodării țărănești pentru a câștiga mai mult teren pentru agricultură. “Sistematizarea” este numele atribuit programului inițiat de Nicolae Ceaușescu în 1974, cu scopul de a urbaniza, reorganiza și uniformiza localitățile urbane și rurale. Și așa începe marea schimbare în România, apărând cartiere întregi de blocuri uriașe.

Sistematizarea a început ca un program de relocare a țăranilor din mediul rural. Planul inițial țintea să ofere mediului rural toate avantajele epocii moderne. Punctul 12 al legii decreta: “Gospodăriile situate în afara perimetrelor construibile ale municipiilor și orașelor se vor muta treptat în perimetrul construibil al acestor localități potrivit unor programe pe termen lung stabilite de comitetele executive ale consiliilor populare municipale sau orășenești”.

Imagini din Arhiva Minerva:

Efectul acestui punct din lege a fost că orașele s-au confruntat cu o afluență puternică de țărani iar sute de sate erau în procesul de a fi transformate în orașe, prin construirea de școli, spitale, blocuri și industrie. Se construia mult pentru toată lumea, pentru ca toată lumea să fie integrată, voit sau nu, în noile ordine socialiste.

De altfel, în Mărăști, Pe Bulevardul 21 Decembrie şi strada Fabricii există cel mai lung lanţ de blocuri din Europa, cu peste 750 de apartamente şi 10 scări. E vorba de blocurile M, de la 1 la 5, construite între 1981 şi 1983.

„Legea sistematizării ne obliga să facem fronturi continue la stradă, blocul acela din Mărăşti a fost primul impact al legii. Ochiul omului nu sesizează lungimea, pentru că acel proiect a fost foarte frământat, blocurile acelea au fost lucrate şi nu-ţi dai seama de lungime. Am reuşit să simulez, să ascund că e atât de lung blocul şi oricum, lumea spune că e un bloc mare, dar nu se uită că are şi cel mai generos trotuar din Cluj şi era un spaţiu generos într-o epocă extrem de dură”, și-a amintit unul dintre arhitecții perioadei, Emanoil Tudose.

Macheta Cartierului Mărăști

Citiți și:

FOTO Grigorescu, așa cum nu-l știai. Cum arăta cartierul clujean cu jumătate de secol în urmă

Istoria celui mai vechi pod al Clujului are aproape un mileniu

Imagini din Mănășturul pe care nu-l știai: cum au construit comuniștii podul Calvaria și cum arăta cartierul în anii ’80

N-o știai așa: când piața Avram Iancu era un parc imens, fără catedrală și teatru

Nici un comentariu

Catalin Suciu

Este reporter pentru site-ul actualdecluj.ro, din aprilie 2014. Anterior a lucrat la cotidianul Ziua de Cluj din august 2011. A mai lucrat la cotidianul Monitorul de Cluj între octombrie 2006 și mai 2010, şi la agenţia de presă NewsIn în perioada martie 2007 – februarie 2009. Este absolvent al Facultății de Jurnalism din cadrul Universităţii „Babeș- Bolyai”.