FOTO/VIDEO Arta în oraş, pe Cetăţuie: înăuntru şi în afara labirintului
Uncategorized by Kristina Reştea - sept. 27, 2015 0 438
Fire, multe fire multicolore de mohair se întrepătrund într-un soi de reţea: se ţese un labirint. Intri, înaintezi. O iei la drepta sau la stânga? Până să te decizi, în interiorul labirintului (din care nu ştii sigur dacă vrei să ieşi), zăreşti un cub cu desene. Apoi, ceva mai încolo e încă un cub pictat. Şi încă unul! O iei la dreapta sau la stânga. Bine, o luăm pe aici! Nu, nu e bine, labirintul s-a înfundat. Ne întoarcem… O dată ce ai ieşit, te mai plimbi un pic pe Cetăţuie. Nişte beţe uriaşe de chibrite se sfârşesc cu capete de om (sunt statuete, evident). O creatură fantastică care ia forma unei femei din lemn pare că se desprinde ori că îşi ia zborul de aici. O cutie uriaşă şi enigmatică ascunde ceva. Ce? Dintr-un copac atârnă un ciorchine de sâni de sticlă. ?! De la un stand poţi să îţi iei, în schimbul unei donaţii, cercei sau o broşă-animăluţ. În fundal se aude muzică: a venit la Cluj şi a urcat pe Cetăţuie co-fondatorul renumitului grup de electro tango „Gotan Project”, Philippe Cohen Solal. Ce e cu lumea fantastică? E 18+ Festival, pe Cetăţuie, în acest weekend.
Sâmbătă seara e seara cu Solal. E Solal, nu solar. În plus (în minus), zilele acestea a plouat şi locul e cam neprietenos pentru orice altceva decât cizme de gumă. Oricum, în viaţa de după Electric Castle cizmele de gumă sunt cool. Cu sau fără cizme, câţiva tineri stau adunaţi în faţa scenei şi dansează. Nu sunt mulţi, dar, având în vedere şi vremea din ultimele ore, nu e nici chiar rău pentru organizatori. În spatele DJ-ului pe un ecran uriaş se desenează inimioare şi OZN-uri. Cum apar inimioare şi OZN-uri? Normal: artiştii le desenează pe tablete. Câte un rătăcit ajunge în labirint. Şi iese. E 18+.
Instalațiile, expozițiile și concertele au ajuns pe Cetăţuie cu ocazia unui festival organizat de Asociaţia culturală DU-NE, în colaborare cu Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN). „18+ festival”cuprinde o serie de evenimete culturale reprezentative pentru arta contemporană românească şi internaţională și are loc în perioada 26 – 27 septembrie 2015, Cea de-a treia ediție a „18+ festival” se desfășoară, la fel ca în anii precedenți, în Parcul Cetățuie. Programul festivalului include o serie de artişti care transformă spaţiul evenimentului într-un hot spot creativ. Zeci de artiști din nu mai puțin de 10 țări aduc concerte ilustrate live, instalații artistice, spații interactive și expoziții, au anunțat organizatorii. Intrarea la este liberă la toate evenimentele festivalului. Consultă programul AICI
Ce instalaţii – statui poţi să găseşti la festival. Explicaţiile organizatorilor:
„Labirintul Connected” este o instalaţie-labirint, construită în cadrul festivalului. Artiştii (Elena Ilash, Florin Marin, Adriana Goilav, Flaviu Moldovan, Ioana Olăhuţ, Cristina Coza-Damian, Anca Bodea, Liliana Marin, Cristina Gagiu şi Lucian Szekely-Răfan) performează şi îşi arată contribuţia live pe Dealul Cetăţuii, în cele două zile ale evenimentului. O reţea de fire îmbrăţişează lucrările artiştilor, formând un traseu sub formă de labirint incitant, care se joacă cu perspectivele şi antrenează pe alocuri publicul în spații interactive.
Artista de origine americană Olga Ziemska a venit la Cluj pentru a realiza în premieră o variantă românească a cunoscutei sale serii de sculpturi masive din lemn reciclat, „Matka”. Lucrarea va fi donată orașului Cluj-Napoca, ulterior festivalului urmând să fie expusă în Parcul Central pe termen nelimitat. „Matka” („mama” în limba poloneză) este o sculptură a unei figuri feminine , prin care Ziemska explorează conceptul de spațiu. „În definitiv, această lucrare este o celebrare a diversității spațiilor în care trăim, și totodată, un omagiu adus similitudinilor care ne leagă pe toți în esență”, explică Ziemska.
Wolfgang Stiller, unul dintre cei mai apreciaţi artişti contemporani ai Germaniei, prezintă „Matchstick Men”, o instalaţie complexă, care dezvăluie o perspectivă inedită asupra conceptului de „ardere” interioară a omului. Piesele măsoară între 1,5 şi 2 m înălţime. „Îmi place să păstrez lucrurile deschise pentru că nu apreciez arta care nu lasă loc pentru propria imaginaţie a fiecăruia[…] Instalaţia poate să fie văzută atât ca un câmp de luptă, cât şi ca un simplu loc de joacă, unde cineva s-a jucat cu nişte chibrituri şi le-a scăpat pe jos”, a explicat artistul despre lucrarea sa.
Maria Roosen descrie universul său artistic ca o explorare a „ceea ce este imposibil în realitate”, unde elemente opuse şi forme exagerate se întâlnesc într-o poveste comună, asa cum este cazul în lucrarea sa iconică „Breast Berries”. Sculpturile şi instalaţiile ei se constituie în reprezentări care fac referinţă atât la lumea vegetală, cât şi la organe şi părţi ale corpului omenesc, de multe ori în conjuncţie. În practica ei, Roosen încorporează lâna, lemnul şi câteodată acuarela, dar cel mai bine este însă cunoscută pentru abilitatea extraordinară de a manipula sticla suflată manual.
Instalaţia „The Transport Box of the Saint George” (Petra Křivová, Adam Velíšek, Adam Kovalčík- Cehia) este o lucrare monumentală, măsurând 2,5 m înalţime. Aceasta ridică problema funcţiei sculpturii în spaţiul public şi cum aceasta confirmă status-quo-ul unui context social şi politic al prezentului. „Într-o vreme a capitalelor culturale europene, entertainmentului stradal şi circului new-age, sculptura devine un ornament, unde criteriile estetice ale momentului devin principalul criteriu de evaluare. Diminuarea intenţionată a dimensiunilor statuii Sfântului Gheorghe subliniază automat diverse asocieri care sunt esenţiale pentru definiţia vizuală a spaţiului în care trăim”, spun artiştii.
Desenul bidimensional capătă formă 3D sub mâinile talentate ale tânarul artist clujean Darius Hulea, într-o suită de sculpturi impunătoare din sârmă de fier. O piesă a acestei serii de sculpturi este amplasată începând cu 18 septembrie, în curtea Muzeului de Artă Cluj-Napoca, oferind un preview al expoziţiei „Anonimous”. „Conceperea acestor lucrări are la bază plăcerea pentru desen şi modul în care tuşa creionului lăsată pe hârtie va contura toate elementele existente în jurul său, intuite parcă din ontologia antica şi transpuse în acestă societate a prezentului. Desenul devine elementul liber de exprimare prin faptul că totul porneşte de la nimic, de la vid, iar prin prima linie pusă pe întinderea albă a foii, un corp ia fiinţă, creşte, se dezvoltă, devenind un întreg. Întotdeauna mi-a plăcut ideea de construcţie şi nu de deconstrucţie. Văzând forma subţire a unei bucăţi de sârmă întregul desen bidimensional va deveni astfel tridimensional. Am început să desenez tridimensional, iar sârma de fier mi-a oferit această plăcere de a desena sub o nouă formă şi dimensiune imaginea societăţii“, spune Darius.
