Festival al geamgiilor, a doua ediție, într-un sat clujean cu 100 de locuitori

Actualitate by Actual de Cluj - iul. 16, 2024 1 563

În satul clujean Bociu, cu o sută de locuitori, situat la poalele muntelui Vlădeasa, localitate ce păstrează urmele puternicei comunități de geamgii care exista aici odinioară, va avea loc, în 27 și 28 iulie, Festivalul Geamgiilor – a doua ediție.

Festivalul va debuta sâmbătă 27 iulie la ora 17 cu un spectacol folcloric, ”Tradiții clujene la Festivalul Geamgiilor”.
A doua zi, duminică, de la ora 13, se va desfășura o paradă a portului popular. Manifestarea va continua cu un spectacol folcloric,

Meseria de geamgiu era itinerantă, presupunând plecarea din sat spre mari orașe de dincolo de Carpați, cărând în spate tolba cu sticle, în căutarea clienților cărora să le fie schimbate geamurile sparte. Încovoiați de spate, căci tolba putea cântări până la 50 de kilograme, geamgiii din Bociu au colindat zeci de ani țara în lung și-n lat pentru a-și câștiga existența. În prezent, familii din comunitate se reîntorc în sat, de sărbători, și obișnuiesc să vorbească la masă în ”limba gumuțească” cu copiii – o limbă special inventată de geamgiii din zonă pentru ca nimeni altcineva să nu-i înțeleagă.
În urma cercetărilor realizate în ultimii ani de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, satul Bociu se mândrește cu un titlu de Tezaur Uman Viu, desemnat în acest an de Ministerul Culturii, în cadrul Programului Tezaure Umane vii, ediția a XII-a. Este vorba despre geamgiul Ioan Goga. Plecat încă din adolescență cu geamuri prin țară, a dus numele satului, meseria de geamgiu și limbajul gumuțesc peste tot. Se întoarce anual în Bociu, de primăvara până toamna, pentru a lucra pământul și a susține comunitatea.
Satul Bociu are sub o sută de locuitori permanenți, dar numărul lor crește de primăvara, când geamgiii locului se întorc. Astfel, de ani buni, Ioan Goga are o contribuție majoră în organizarea întâlnirilor estivale ale geamgiilor din Bociu, în cadrul cărora se vorbește gumuțeasca, cu scopul de a fi transmisă tinerilor ca element de identitate locală, și se transmit nepoților cunoștințele despre tăierea sticlei sau oglinzilor.

Satul Bociu se află în comuna Mărgău (foto), cunoscută între altele pentru un limbaj unic al geamgiilor din zonă plecați la muncă în țară, numit ”limba gumuțească”, folosită exclusiv în comuna Mărgău. Locuitorii din zonă au lucrat în mod tradițional sticla de secole, făcând oglinzi, ferestre, icoane și vânzându-le în alte părți ale țării, cum ar fi Bucureștiul, Brăila sau Constanța. Satul Bociu mai păstrează urmele puternicei comunității de geamgii. Numeroși geamgii boceni, stabiliți acum prin marile orașe din sudul țării, se întorc anual la venirea verii pentru a cultiva pământul, a-și îngriji casele părintești și se întâlni.