Un geamgiu, un dansator și un ceteraș din Cluj, au primit ieri titlul de ”tezaure umane vii” de la Ministerul Culturii

Un geamgiu, un dansator și un ceteraș din Cluj, au primit ieri titlul de ”tezaure umane vii” de la Ministerul Culturii. În total 14 persoane au primit ieri astfel de distincții.

E vorba de geamgiul Ioan Goga, de ceterașul Emil Mihaiu și de dansatorul – ”bărbuncarul” Teodor Tătar.

Programul Tezaure Umane Vii vizează identificarea și recunoaşterea la nivel național a celor care sunt creatori și păstrători ai valorilor tradiționale și care fac, prin talentul și efortul lor, dovada caracterului excepțional al performării, fiind capabili să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilității acestuia în cadrul comunităților. Astfel, județul Cluj deține acum 13 titluri de Tezaur Uman Viu. Aceste distincții onorează contribuția însemnată a unor persoane recunoscute de comunitatea lor drept păstrătoare, purtătoare, creatoare și transmițătoare de elemente din patrimoniul cultural imaterial.

Despre ceterașul Emil Mihaiu:

Ceterașul clujean Emil Mihaiu s-a născut în satul bistrițean Sânmihaiu de Câmpie, dar copilăria și-a petrecut-o în satul clujean Buza, situat în Câmpia Transilvaniei. Este descendentul a două familii mari de muzicanți: tatăl a fost lăutar, iar mama sa a cântat muzică populară, dar îi plăceau și romanțele.

„De la șase ani mi-au pus vioara în mână, o vioară mai mică, și cu aia am cântat până pe la opt ani, când m-au dus muzicanții cu ei la cântat. Pe lângă că învățam, mergeam cu ei la jocul satului. Pe vremea aia se făceau jocuri în tătă dumineca”.

„Din clasa a IV-a am avut profesor de muzică, iar de la 14 -15 ani puteam eu să scriu notele. Când o văzut ei, muzicanțî, că ce-o cântat ei eu am scris ș-am cântat, unu ca Ferica o plâns și-o zâs: «N-am crezut acest lucru că se poate ! No, dacă așe-i treaba, io-ț’ cânt tăte jocurile și scrie-le și folosește-le!» Ș-așe mi-o cântat foarte mulț’ muzicanț’ din zonă și din alte zone. Așe am adunat eu mult folclor.”

Emil Mihaiu a studiat vioara în cadrul Liceului de Muzică, dar consideră că talentul și munca multă te ajută să perseverezi.

„Să faci ceea ce am făcut eu, nu prea ai timp de familie, nu prea ai timp de concedii, nu prea ai timp de alte lucruri. Eu și acuma, noaptea, mă trezesc și scriu și compun muzică pentru atâția oameni”, spune ceterașul Emil Mihaiu.

Reprezintă Câmpia Transilvaniei, unde a realizat multe cercetări de teren din care au rezultat o mulțime de melodii culese de la muzicanți. Desigur, nu s-a rezumat doar la această zonă, o parte din cercetare fiind realizată și în zona etnografică Dealurile Clujului. Din satul natal Buza a cules melodii de la ceterașii Râpa Alexandru, Ion a lui Stângaciu și Ioji Boldi.

Generații întregi de tineri au trecut prin mâna lui Emil Mihaiu, pentru a învăța să cânte la vioară. A fost profesor la Școala de Arte „Tudor Jarda” din Cluj-Napoca, iar acum are 16 tineri cu care lucrează în particular.

Ceterașul Emil Mihaiu locuiește în Gherla și este un nume de referință atunci când vine vorba de muzica tradițională, interpretată în formula de Trio Transilvan din Câmpia Transilvaniei.

geamgiul Ioan Goga din Bociu, comuna Mărgău, alături de soția sa:

ceterașul Emil Mihaiu din Gherla:

Nici un comentariu

Actual de Cluj