Eșecul fondurilor europene în Primăria Cluj

AdministrațieTop News by Actual de Cluj - apr. 13, 2015 2 1399

Un blog din Cluj face analiza proiectelor europene atrase în Cluj-Napoca și relevă numeroase greșeli, gafe sau probleme în absorbție.

Redăm integral analiza proiectcluj.wordpress.com

Analiza de fata urmareste performanta administratiei municipiului Cluj-Napoca in atragerea si gestionarea finantarilor nerambursabile, in cadrul exercitiului financiar 2007-2013.

Perceptia publica asupra acestui subiect a fost deformata de anunturi bombastice cu privire la propuneri de proiect precum Cluj Innovation City. In spate scenei publice se desfasoara insa o imagine dominata de incompetenta, ce plaseaza Clujul pe un loc mediocru in competitia atragerii banilor europeni.

In aceasta analiza, am folosit informatii furnizate de autoritatile competente pentru gestionarea programelor cu finantare europeana in Romania, precum si informatii prezente pe site-ul municipalitatii.

1. Scurta introducere

Fondurile europene alocate Romaniei, pentru perioada 2007-2013, sustin proiecte care se deruleaza pana in anul 2015 inclusiv. Administratiile locale au acces la aceste fonduri prin intermediul mai multor programe operationale, insa majoritatea proiectelor sunt finantate prin Programul Operational Regional.

Clujul a fost desemnat pol de crestere regional, alaturi de alte 6 localitati: Iasi, Constanta, Ploiesti, Craiova, Timisoara, Brasov. Polilor de crestere le este rezervata in cadrul POR, la nivelul fiecarei regiuni, o linie de finantare dedicata, respectiv Domeniul Major de Interventie 1.1 Planuri integrate de Dezvoltare Urbana – Poli de crestere.

La nivelul regiunii Nord-Vest pe DMI 1.1 sunt alocati 82.41 mil EUR, reprezentand aprox. 15% din alocatia POR pentru regiunea NV, pentru care nu exista o competitie propriu-zisa, banii fiind practic rezervati polului de crestere Cluj-Napoca. Celelalte localitati din regiune nu au aceasta facilitate, sumele totale alocate pentru aceste centre secundare (poli de dezvoltare, centre urbane) fiind mai mici decat alocatia totala pentru polul de crestere Cluj-Napoca. De la bun inceput mun. Cluj-Napoca a pornit in aceasta cursa cu un avantaj consistent.

Performanta administrativa in acest domeniu poate fi evaluate pe baza mai multor indicatori cantitativi si calitativi.

Exemple de indicatori cantitativi:

Valoare totala contractata / Bugetul total al proiectelor contractate: contine cheltuielile agregate ale tuturor proiectelor contractate, sustinute atat din contributia proprie a municipalitatii cat si din fonduri nerambursabile; valoarea totala a proiectelor contractate raportata la populatia localitatii, evidentiaza eficienta in atragerea surselor si reprezinta un instrument util de comparatie intre localitati, luand in calcul diferentele de marime
Finantare nerambursabila contractata: reprezinta suma totala a finantarii nerambursabile disponibile pentru proiectele contractate;
Finantare nerambursabila absorbita efectiv: reprezinta suma cererilor de plata aprobate de catre autoritati la un moment dat; gradul de absorbtie poate fi calculat raportand finantarile platite (aprobate la plata) la finantarile contractate.

Exemple de indicatori calitativi:

Corelarea cu documente de planificare strategica: capacitatea administratiei de a incadra proiectele intr-o strategie cuprinzatoare si riguroasa de dezvoltare urbana, care sa adreseze corect nevoile de dezvoltare ale comunitatii;
Calitatea implementarii: se refera la capacitata de a atinge rezultatele previzionate in timpul planificat si in parametrii financiari stabiliti.

2. O scurta statistica

Principala sursa de finantare nerambursabila pentru municipiul Cluj-Napoca este Programul Operational Regional (POR).

Valoare totala a proiectelor contractate prin POR de catre mun. Cluj Napoca este de aprox. 584 mil. RON, din care:

DMI 1.1 Poli de crestere: 521,7 mil RON
DMI 1.2 Sprijinirea investitiilor in eficienta energetica a blocurilor de locuinte: 29 mil RON
DMI 3.1 Reabilitarea / modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate: 32,3 mil RON
DMI 5.3 Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare, in scopul cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica: 1,03 mil RON

Valoarea totala a finantarilor aferente proiectelor contractate este de 401 mil RON (conform centralizarilor AMPOR din 10.10.2014).

Sumele totale rambursate catre Primaria Cluj in perioada de la lansarea programului in 2007 pana in Sep 2014 sunt in valoare de de aprox 167 mil RON, inclusiv TVA (date publicate de AMPOR).

Trebuie mentionat, ca la o valoare totala contractata de 653 mil RON, aferenta DMI 1.1 pe regiunea NV, Primaria Cluj-Napoca a contractat 521,7 mil RON, restul sumei fiind contractata de catre Consiliul Judetean Cluj, pentru obiective realizate in zone metropolitana Cluj ( de ex. extinderea parcurilor TETAROM), insa pentru care primaria nu are nici responsabilitati, nici merite deosebite.

Aditional primaria Cluj a mai implementat un proiect in valoare de 6,75 mil RON, finantat prin POSCCE, cu o suma nerambursabula de 5,75 mil RON, iar prin Directia de Asistenta Sociala, un proiect in valoare de 16,3 mil RON, finantat prin POSDRU.

Primaria a mai publicat detalii cu privire la o serie de proiecte mai mici in care este partner secundar si care nu beneficiaza de un buget semnificativ. Alte proiecte, finantate prin Programul de Cooperare Elvetiano-Roman sunt inca la nivel de propunere si studii.

3. Evaluari cantitative

De la bun inceput iese in evidenta o anumite autosuficienta a adminstratiei, care si-a limitat interesul si eforturile la Programul Operational Regional si la un numar redus de proiecte, finantate covarsitor din DMI 1.1 rezervat polului de crestere Cluj-Napoca. Aceasta mediocritate poate fi evidentiata mai bine, prin comparatie cu alti actori institutionali sau administratii locale.

3.1 Evolutia mediocra in cadrul POR

In cadrul POR, comparatia cu alti poli de crestere este relevanta, atat din perspectiva sumelor totale contractate, cat si a valorii/cap de locuitor, avand in vedere ca aceste localitati au beneficiat de avantaje similare prin DMI 1.1, au o dimensiune apropiata si un potential de polarizare regionala similar.

Tabelul compara performanta Clujului cu performerii din grupul fruntas, aceste municipii fiind si lideri intr-un top national al atragerii de fonduri europene. In acest club select al privilegiatilor POR, mun. Cluj-Napoca, este depasit de centre regionale mult mai mici, lipsite de influenta politica, competentele si resursele locale ale Clujului.

3.2 Performanta slaba in comparatie cu administratii si actori institutionali mai mici

Gluma se ingroasa insa, cand comparam performantele Primariei Cluj cu alte centre urbane din Transilvania, de dimensiune mult mai mica, care evolueaza in siajul polarizarii regionale generate de orasul nostru si care se afla la mare distanta, ca resurse locale si capacitate de influenta. De exemplu, municipiul Alba Iulia este de 5 ori mai mic decat Clujul, in timp ce Oradea este inca incadrata in randul municipiilor de rang II.

Aceste orase nu au beneficiat de privilegiul unei linii dedicate, precum polii de crestere, fiind nevoite sa isi concentreze politicile de investitii pe obiective bine definite si sa se raporteze mult mai competitiv la alternativele de finantare existente. In acest caz sunt estimate si comparate valorile totale ale proietelor contractatate, indiferent de programul de finantare (POR, POSCCE, etc).

Spre deosebire de municipiul Cluj, administratiile acestor orase mai mici, s-au raportat proactiv la oportunitatile de finantare, reusind sa elimine decalajele si sa isi acopere mult mai bine nevoile de finantare. Un indicator relevant este valoara contractata raportata la populatia totala, mun. Alba Iulia reusind o performanta chiar de 2,5 ori mai buna decat mun. Cluj.

Nu in ultimul rand, este interesant sa comparam performantele administratiei clujene cu alti actori institutionali, chiar din municipiul Cluj-Napoca, bunaoara UBB Cluj .

In acelasi exercitiu financiar, Universitatea Babes-Bolyai Cluj Napoca a contractat peste 140 de proiecte (fata de cele aprox. 20 ale Primariei Cluj) in valoare totala de 975 mil RON, cu peste 50% mai mult fata de Primaria Cluj-Napoca, in conditiile unui buget anual mult mai mic fata de cel al municipalitatii.

4. Evaluari calitative

Daca evaluarile cantitative ne evidentiaza in primul rand o mediocritate in atragerea fondurilor europene, evaluarile calitative complementeaza tabloul cu detalii care explica semi-esecul administratiei clujene.

4.1 Implementare problematica

Daca evaluam implementarea dintr-o perspectiva operationala suntem in primul rand interesati sa vedem proiectele incadrandu-se in parametrii financiari si de timp. In al doilea rand tinand cont de cursa contracronometru pana in 2015, orice sincopa reduce sansele de a maximiza absorbtia. Pe scurt, nu conteaza atat sumele contractate, cat sumele absorbite efectiv, in functie de implementarea si finalizarea proiectelor.

Cel mai delicat aspect in acest moment sunt intarzierile. Din pachetul de proiecte inaintate, marea majoritate nu sunt finalizate, iar lucrarile sunt foarte departe de finalizare, desi mai ramane doar 1 an pana la expirarea termenului limita. Pana la acest moment, sumele incasate de Primaria Cluj-Napoca prin POR, reflecta o absorbtie de sub 40%. A mai ramas mai putin de 1 an de implementare, in care ramane de absorbit o diferenta semnificativa , de mai mult de 60%.

In ultimele 12 luni (Oct 2013 – Sept 2014) Primaria Cluj a incasat cereri de plata pentru sume in valoare de aprox 38 mil. RON (inclusiv TVA), reprezentand mai putin de 10% din finantarile totale contractate. In acest ritm, putem anticipa ca Primaria Cluj-Napoca isi va rata obiectivele de absorbtie a finantarilor contractate pe POR. Problema nu sta doar in capacitatea dificila de a recupera intarzierile, ci mai ales in aglomerarea intr-un timp foarte scurt a procesului de rambursare.

Mentionam ca aceste date se refera la ritmul in care face statul proceseaza cererile si face platile, insa acesta reflecta in buna parte si procesul de implementare a proiectelor si de inaintare a cererile de rambursare. Desi nu avem date cu privire la cererile de rambursare inaintate de Primaria Cluj-Napoca, lentoarea cu care se misca administratia locala e foarte vizibila in intarzierile in implementare unor proiecte locale cum ar fi sistemul de bike-sharing, sistemul de ticketing, etc. In cazul altor proiecte precum cel de modernizare a unor strazi din centrul istoric, lucrarile de abia au inceput, in timp ce proiectele de infrastructuri de afaceri CREIC si TEAM avanseaza modest in raport cu termenele limita.  Putem concluziona cu incredere ca problemele sunt in principal in ograda administratiei clujene.

4.2 Fundament subred de planificare strategica

Calitatea implementarii pleaca de la identificarea corecta a nevoilor si prioritatilor de dezvoltare. Rolul constituirii zonei metropolitane, a elaborarii PIDU si a a finantarii unor proiecte de interes metropolitan prin DMI 1.1 era tocmai de a reorienta dezvoltarea urbana intr-o logica a dezvoltarii metropolitane spre proiecte care sa sustina o specializare a polilor de crestere si o perspectiva strategica de dezvoltare si rezolvare a nevoilor in context metropolitan (infrastructura, dezvoltare ecoomica, mobilitate , etc).

La Cluj, functionara zonei metropolitane este in continuare problematica, in timp ce alte localitati din tara sun mult mai avansate. Din pacate PIDU (Planul Integrat de Dezvoltare Urbana) a fost realizat de la bun inceput sub marca Apostu, plecand direct de la interese particulare fata de anumite proiece controversate ( de ex. modernizarea tramvaiului) sau cu iz electoral (modernizarea parcului), fara o orientare spre efecte multiplicatoare. Din pacate PIDU a fost „cioplit” in jurul unor proiecte de pe agenda primarului, fiind total artificial iar astazi e deja un document uitat, fara relevanta majora si fara urmari in coagularea unei colaborari administrative metropolitane. Proiectele municipalitaii clujene in mare majoritate se centreaza pe investitii fara mize de dezvoltare, fara directie strategica sau fara o fundamentare riguroasa ( de ex. investitia in tramvai fara a avea un plan de mobilitate urbana) . Astfel, in ciuda sumelor atrase impactul va ramane modest. Singura exceptie notabila e conturarea unui nou pol economic in jurul proiectelor CREIC si TEAM, insa cu o floare nu se face primavara.

Spre deosebire, Alba Iulia s-a redefinit total ca centru turistic , inaugurand Cetatea Alba Carolina, restaurata spectaculos prin fonduri europene, cu un impact vizibil asupra perspectivelor de dezvoltare turistica si ale economiei locale.

4.3 Impact modest

Presupunand ca prioritatile au fost corect identificate si alocate spre proiecte (ceea ce nu prea e cazul), la final rezultatele implementarii se vad in indicatorii atinsi.

Iata cum suna insa indicatorii primariei pentru un proiect de aprox. 40 mil lei de modernizare a transportului in comun:

– Reducerea timpului de calatorie de la 15,59 minute la 15,25 minute, in cinci ani dupa finalizare (o imbunatatire de 7 secunde/an !?! )
– Cresterea numarului de calatori deserviti cu 5,7 % (+13000 persoane), in cinci ani dupa finalizare (un plus de 2600 de calatori/an !?!)

Pentru infrastructurile de afaceri CREIC si TEAM-ZMC, cu o valoare cumulata de 108 mil RON, culegem urmatorii indicatori:

la cele aprox. 250 de locuri de munca nou create se adauga 24 locuri de munca create in administratia centrelor (sa intelegem ca se vor crea prin fonduri europene inca 24 posturi caldute pentru sinecuristi politici, doar pentru gestionarea unor cladiri, dupa modelul patentat la sala polivalenta sau la stadion?).

Un proiect recent lansat, „Refacerea infrastructurii Orasului Comoara, modernizare cai acces spre centrul istoric” (31 mil RON) staruie in banalele asfaltarile atat de dragi tuturor primarilor, fara sa reconfigureze radical traficul in jurul unui concept cuprinzator de mobilitate urbana.

Cu astfel de obiective vagi si mediocre, in ciuda unor investitii considerabile, beneficiile concrete pentru cetatean vor fi mai mult decat modeste. In alte cazuri, precum proiectul modernizarii liniei de tramvai, realitatea post-implementare nu sustine previziunile initiale ale autoritatilor.

Problema esentiala a acestor proiecte este ca majoritatea sunt „cuminti” si se inscriu in status quo-ul actual. Fara a focaliza aceste resurse financiare spre proiecte care sa actioneze ca factori de schimbare, e greu de crezut ca vom vedea imbunatatiri majore in problemele mari ale Clujului (traficul, integrarea zonei metropolitane, etc). In fond, ce schimbare majora poate sa induca o asfaltare de strazi in centru?

Adevarul trist este insa ca impactul acestor fonduri nu poate fi corect cuantificat in lipsa finalizarii proiectelor si a intarzierilor majore de implementare.

5. Cauze

Sunt 2 cauze majore pentru situatia de fata, ambele avandu-si radacina intr-un proces administrativ viciat de incompetenta si interese particulare.

1. Procesul de planificare strategica a fost unul pur formal. Interesele politicului au fentat interesul pe termen lung al orasului si filozofia POR-ului de a genera poli de crestere regionali, de a investi in dezvoltare si crestere durabila. Din acest motiv, veti gasi in portofoliul Primariei Cluj proiecte cu tematica diversa, neinchegate intr-un concept strategic si calate in general pe perspective electorale.

2. Organizarea interna a primariei este total depasita de provocari. Desi practica consacrata este de a avea un oficiu de management de proiect specializat, in Primaria Cluj in aceiasi oala se amesteca comunicarea cu dezvoltarea locala si proiectele europene, peste care se pune sefa eterna Stefania Ferencz, om „de incredere”, insa in afara problemei, la fel ca adjunctii, verzi si fara experienta relevanta.

Personalul este subdimensionat, conform raportarilor primariei 10 persoane lucrand in acest birou, desi numarul efectiv ar putea fi chiar mai mic. Spre deosebire, mun. Oradea a incadrat 15 persoane in acest serviciu, in conditiile in care gestioneaza mai putine fonduri decat mun. Cluj.

O alta practica reprobabila este de a abuza de facilitatea de a oferi sporuri fata de salariul de baza pentru angajatii din domeniul fondurilor europene (pana la 75%). Masura a fost gandita de Guvernul Romaniei ca un minim stimulent, pentru a a mentine o forta de munca calificata in administratie, in conditiile parcimoniei salariale din sectorul public si a alternativelor tentante din sectorul privat. Practica in Primaria Cluj este insa de a pune la sefia proiectelor majore, diversi sefi de servicii si departamente, proveniti in buna parte din camarila de partid, care incaseaza sporurile in loc ca aceste resurse sa fie directionate spre consolidarea oficiului de management de proiect. Problematic e si faptul ca pe langa responsabilitatile zilnice, aceste persoane primesc pe mana gestionarea unor proiecte complexe, care necesita timp si presupun competente temeinice de management de proiect.

Nu in ultimul rand , ajungem si la problema subcontractorilor . Firma Relians, cu sediul in Iasi , specializata in management de proiect, a fost contractata de primarie in vremea primarului Apostu, pentru a furniza servicii de consultanta in domeniul finantarilor europene. Conform informatiilor furnizate in presa, firma incasa 5% din valoarea proiectelor, in conditiile in care efortul de a atrage finantarile era minim, datorita „rezervarii” unei finantari de aprox 82 mil EUR, direct pentru polul de crestere Cluj-Napoca, prin DMI 1.1.

E neclar cum a fost stabilit pretul contractului si care e prestatia firmei in conditiile existentei unui birou si a responsabililor interni de proiect. Situatia aminteste de practica des intalnita, de a sifona bani publici prin servicii de consultanta, studii de fezabilitate etc., mai ales in contextul intazierilor in implementarea proiectelor primariei. In final in ciuda acestui contract, municipiul Cluj-Napoca a performat mai slab in comparatie cu alte orase precum Oradea sau Alba Iulia.

Aceasta practica va fi cotinuata si de primarul Boc, municipalitatea clujeana anuntandu-si intentia de a achizitiona servicii de consultanta , in valoare de 35 de mil RON.

6. Concluzii

In acest moment putem, pe bune dreptate, sa constatam esecul Primariei Cluj in a maximiza beneficiile fondurilor europene. Esecul este atat unul cantitativ, reflectat in performanta mediocra fata de alti actori administrativi si institutionali, cat si unul calitativ datorita impactului mediocru al acestor investitii asupra dezvoltarii municipiului si a zonei sale metropolitane.

Peste toate acestea atarna amenintarea intarzierii proiectelor si a pierderii finantarilor nerambursabile, datorita ritmului lent de implementare. Transparenta in privinta situatiei acestor proiecte este minima, ceea ce ne face sa credem ca gunoiul este ascuns sub pres.

Esecul este cu atat mai mare cu cat mun. Cluj-Napoca, a avut o linie de finantare practic garantata, reprezentand un procent semnificativ din alocarea POR pentru regiunea NV.

Cauzele sunt interne si pur administrative, datorita lipsei unei orientari strategice autentice si a unui management operational defectuos. Nu in ultimul rand, politizarea aparatului administrativ, cu membri din camarila de partid, a subordonat utilizarea fondurilor unor interese partinice si a vidat administratia de competentele necesare pentru un proces administrativ eficient. Pe de alta parte, intarzierea proiectelor si inaugurarea lor in an pre-electoral va oferi o munitie politica redutabila unei administratii, care nu prea are cu ce sa se prezinte in fata cetatenilor.

Dincolo de toate acestea, raman in urma oportunitatile risipite pentru dezvoltarea Clujului.