Escroc condamnat definitiv la Cluj pentru șantaj, păcălea victime pe internet că oferă împrumuturi, spărgea banii la jocuri de noroc

Un bărbat a fost condamnat la Cluj pentru șantaj, definitiv, după ce păcălit o femeie că-i dă un împrumut ca instituție de credit, cu condiția să plătească sume considerabile cu titlu de diverse taxe.

Inculpatul oferea pe Facebook credite de nevoi personale, iar la începutul acestui an a indus în eroare o victimă din Cluj cu privire la conditiile de încheiere a unui contract de împrumut în valoare de 40.000 lei, mințind-o că este necesară achitarea de taxe în cuantum total de 3.000 lei în vederea obținerii împrumutului, motiv pentru care persoana vătămată a transferat respectiva sumă în contul bancar indicat de către autor.
După ce persoana vătămată a achitat suma totală de 3.000 lei în contul indicat de către inculpat, fiind indusă în eroare cu privire la necesitatea achitării unor taxe în evderea accesării creditului de 40.000 lei, persoana vătămată a mai fost contactată de către inculpat care i-a solicitat sume de bani suplimentare, sub pretextul necesității aprobării împrumutului, iar în momentul în care persoana vătămată i-a comunicat acestuia că nu mai dorește accesarea creditului, inculpatul a început să îi adreseze amenințări prin mesaje scrise si audio prin intermediul aplicatiei Whatsapp pentru a o determina să plătească sumele de bani solicitate.

Mesajele au fost folosite ca probe în instanță, unde inculpatul a recunoscut săvârşirea infracţiunii în mod complet. Astfel, începând cu 20 ianuarie inculpatul a amenintat-o pe victimă, în repetate rânduri, cu acte de violență şi acțiuni păgubitoare îndreptate împotriva sa și a familiei sale, având la dispoziţie documentele transmise de persoana vătămată – carte de identitate şi dovadă de la locul de muncă, de unde a preluat date personale de natură să poată fi folosite pentru a putea induce persoanei vătămate o stare de temere, transmiţându-i acesteia că va veni la locul de muncă al persoanei vătămate, că o va distruge pe ea si pe membrii de familie.

Ameninţările au avut un caracter agresiv, a apreciat instanțaiar prin frecvenţa şi conţinutul lor, i-au cauzat persoanei vătămate o stare de temere accentuată, sub imperiul căreia aceasta a achitat, prin mandate poștale, sumele de 4.000 lei, 6.000 lei, 6.000 lei si 8.000 lei, către oficiul postal 15 Timisoara, în favoarea inculpatului.
S-au redat, în continuare, cu titlu exemplificativ, fragmente relevante din discuţiile sau mesajele audio din partea inculpatului către persoana vătămată:
”dacă nu îmi răspunzi la telefon, crede-mă că o să fie aiurea!”
„eu nu te-am amenintat, eu ti-am spus să nu te gândesti că mă blochezi si să nu îmi dai banii”;
”Îmi dai banii ăia 13.000 lei şi fiecare îşi vede de treabă. Fă bine, mai bine îmi răspunzi la telefon decât să mă porti pe masină”;
”deci rămânem pe joi, da? (n.n 25 ianuarie 2024) Până în ora 10, 12 maxim. Pentru că nu vreau să ajungem, ti-am spus, am toate adresele … am tot … M-ai înteles? Iar pentru binele tău, cel mai bine e să-mi plătesti banii”;
„Deci fii atentă că m-am jurat să îmi văd fata îngropată dacă eu mâine la ora 12 numi văd banii, jur că am să vin la tine la adresă si la muncă”;
„Dacă mâine se plăteste tu ai bani, eu m-am jurat pe fetita mea, te poti jura pe ceai avut mai drag, jurăte (persoana vătămată replicând: nu ma santaja, jur că iti dau banii numai să scap odată)”; “ai o oră jumate până la unu (persoana vătămată: ok o sa ai 6.000 lei)”; “ai o oră să gândesti”.
Starea de tensiune psihică, teamă, cauzată persoanei vătămate rezultă din răspunsurile acesteia, urmate de transmiterea sumelor de bani solicitate de inculpat:
“psihic m-ai omorât”; „să nu mă mai cauti, acum 1 oră ai zis că după ce iti trimit banii, pot să te blochez, îmi stergi datele si tot, că deja mă simt torturată, distrusă psihic”; „ce mai trebuie să fac ca să scap de tine”.
De asemenea, starea de presiune psihică la care a fost supusă persoana vătămată rezultă şi din declaraţiile unei martore audiate în proces, căreia persoana vătămată i-a arătat discuţiile purtate cu inculpatul, martora observând starea de temere şi panică în care se afla persoana vătămată, precizând că victima plângea din cauza stării de panică.

În acest context, martora a contactat inculpatul pentru a-i solicita să nu o mai deranjeze pe persoana vătămată, iar inculpatul a ameninţat-o şi pe aceasta şi a continuat să transmită mesaje ameninţătoare victimei: ”dacă aia nu răspunde la telefon o să vă terorizez toată viata voastră (…) si stai linistită că dau io si de pisata asta, o să vă vadă…”.
Totodată, a revenit cu noi ameninţări, şi mai puternice, către persoana vătămată: „nu mă fă să aflu cine m-a sunat cu numărul ăla când ai zis că e avocata ta; vezi că am putere mare si pot să flu imediat al cui e numărul ăla; Nu te juca cu mine că eu m-am jurat pe fata mea; deci nu te juca cu mine; vezi că am dat telefoane. stiu cine e persoana aia… nu te juca cu mine că să moară fata mea de nu o să fie mult mai rău; nu te juca cu mine că am oameni la Cluj, prieteni, pot să aflu imediat”.
Inculpatul a continuat să o contacteze telefonic pe persoana vătămată şi să îi solicite, prin adresarea de amenințări si afirmații cu caracter amenințător, să îi achite diferite sume de bani, ultima discuție datând din 1 februarie: ”tu o să-mi dai banii că dacă nu, te distrug! M-am jurat pe fata mea (…) vreau banii astăzi … tu nu înțelegi că nu mi-e frică că mergi să dai o declaratie sau de puscărie că, după aia io te distrug (…) orice ar fi, eu pe tine te distrug dacă o ti cu mine să-ti bati joc de mine”.

Cu ocazia audierii sale, inculpatul a recunoscut parțial săvârsirea faptelor, descriind modul de comitere, însă a arătat că nu intenționa în niciun moment să pună în aplicare amenințările proferate, întrucât i-a solicitat persoanei vătămate sumele de bani sub pretextul necesitătii solutionării favorabile a presupusului dosar de credit. Cu toate acestea, inculpatul nu avea dreptul legal şi nu era acreditat pentru a desfăşura o astfel de activitate, a constatat instanța.
Inculpatul a mai precizat că a folosit ă sumele de bani achitate de persoana vătămată în scop personal, la jocurile de noroc. Pe parcursul procesului penal, rudele sau aparţinătorii inculpatului au achitat prejudiciul cauzat persoanei vătămate, iar potrivit declaraţiei autentice depuse de aceasta, nu mai are pretenţii civile de la inculpat, precizând că prejudiciul a fost recuperat.
”Cu privire la susţinerile inculpatului în sensul că acesta nu intenţiona să pună în practică ameninţările proferate, acestea nu au relevanţă în cauză, pentru reţinerea infracțiunii de şantaj fiind constrângerea morală exercitată asupra altei persoane, în scopul obținerii unor foloase patrimoniale în mod injust. De altfel, dacă inculpatul ar fi comis şi alte acțiuni ilicite, acestea ar fi putut întruni elementele constitutive ale altor fapte prevăzute de legea penală”, a arătat instanța.

Ulterior, timp de două săptămâni, inculpatul a constrâns-o pe victimă prin afirmatii cu caracter amenințător, amenințări cu acte de violență şi acțiuni păgubitoare îndreptate împotriva sa să achite diferite sume de bani solicitate de către acesta, în scopul obtinerii în mod injust a unui folos patrimonial, ca urmare a constrângerilor exercitate persoana vătămată achitând suma totală de 24.000 lei. Bărbatul a cheltuit banii la jocuri de noroc. Ulterior, familia a achitat prejudiciul femeii, care a semnat o declarație notarială că nu mai are pretenții în dosarul penal de înșelăciune, care a fost închis; a rămas însă deschis cel de șantaj, pentru care ieri Curtea de Apel a majorat pedeapsa instanței de fond, de la doi ani la doi ani și patru luni de închisoare.

Inculpatul are domiciliul în Timișoara, are antecedente penale și e în prezent în arest la domiciliu. Acesta se numește Viorel Patrik Kovacs; în 2021 a fost judecat la Timișoara pentru înșelăciune. Modul de operare e vechi: Patrik Viorel Kovacs este acuzat că timp de aproape doi ani a înșelat zeci de timișoreni. El le promitea acestora împrumuturi avantajoase și îi convingea să îi vireze în conturi diferite sume pentru achitarea taxelor notariale. Cei care voiau împrumutul nu mai vedeau nici un ban. „Inculpatul Kovacs Viorel Patrik, în perioada octombrie 2013-martie 2015 a indus în eroare, prin folosirea de nume mincinoase şi mijloace frauduloase un număr de 26 de persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei oferte de împrumuturi băneşti în condiţii avantajoase, determinând astfel persoanele vătămată să depună sume cuprinse între 200 şi 1000 de lei în conturile sale cu titlu de taxe notariale ,garanţie la suma împrumutată sau dobândă la avans, cauzând un prejudiciu total de 24.904 lei”, au arătat procurorii la acel moment. De atunci a fost condamnat pentru nouă infracţiuni de înşelăciune la pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 9 luni închisoare -pentru care s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe un termen de încercare de patru ani, decizierămasă definitivă în mai 2018.

Chiar dacă prejudiciul a fost recuperat de victimă pe parcursul procesului penal, motiv pentru care a intervenit împăcarea pentru infracţiunea de înşelăciune, nu acelaşi lucru se poate spune despre suferinţele psihice cauzate acesteia, care imprima sentimente de nesiguranţă şi teamă oricărei persoane, cel puţin pentru o anumită perioadă de timp, cu atât mai mult cu cât inculpatul i-a spus victimei că nu îi este frică de perspectiva executării unei pedepse privative de libertate (“tu nu înțelegi că nu mi-e frică că mergi să dai o declaratie sau de puscărie că, după aia io te distrug”), a apreciat instanța. Cu privire la circumstanțele personale ale inculpatului, instanța de fond a reținut că acesta este în vârstă de 36 ani, a absolvit 11 clase şi nu este încadrat de muncă, un motiv pentru comiterea faptelor cercetate în prezentul dosar fiind, cel mai probabil, şi lipsa veniturilor stabile din care să se întreţină.
Chiar dacă fapta analizată nu a fost comisă în stare de recidivă, inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat în trecut pentru săvârşirea unor infracțiuni de înşelăciune, pentru care i-au fost aplicate pedepse cu suspendarea sub supraveghere a executării acestora. Deși inculpatul a beneficiat de clemenţă din partea statului, aparent nu a conştientizat importanţa şi necesitatea identificării unor mijloace licite de a se întreţine, continuând să comită infracțiuni contra patrimoniului şi ajungând chiar să săvârşească infracţiuni care implică violenţă împotriva psihicului persoanelor.
De asemenea, relevant este că din probele administrate în cursul urmăririi penale – procese-verbale de redare a convorbirilor şi verificări efectuate de organele de poliţie-, au rezultat indicii că inculpatul ar fi purtat discutii si cu alte persoane, inducându-le în eroare cu privire la acordarea de credite de nevoi personale, cu același mod de operare precum cel din prezenta cauză.
În favoarea inculpatului s-a reținut că inculpatul a colaborat cu organele judiciare, a achitat prejudiciul material cauzat victimei, prin aparţinătorii săi, și altele. Totuși, instanța de apel a decis ieri să majoreze pedeapsa. ”Toate elementele ce caracterizează conduita infracţională a inculpatului şi persoana sa indică şi instanţei de control judiciar, în consens cu instanţa de fond, că pentru atingerea scopurilor preventiv şi punitiv ale pedepsei, este necesar ca inculpatul să execute o pedeapsă cu închisoarea în regim de detenţie”, a arătat Curtea de Apel. ”În ceea ce priveşte cuantumul pedepsei aplicate în primă instanţă, Curtea apreciază că acesta nu reflectă în mod corespunzător nivelul de afectare a valorilor sociale ocrotite de norma de incriminare şi nu este aptă a asigura în mod eficient atingerea scopului preventiv al pedepsei, însă solicitarea parchetului de aplicare a unei pedepse orientate spre limita maximă este deopotrivă neîntemeiată. Instanţa de control judiciar consideră că în procesul de individualizare a sancţiunii penale toate detaliile ce circumstanţiază fapta comisă şi persoana inculpatului trebuie valorificate, iar aspectele favorabile inculpatului (conduita sa procesuală, demersurile întreprinse pentru conştientizarea problemei jocurilor de noroc, chiar dacă minime, faptul că recent s-a angajat), conduc la concluzia că o pedeapsă de 2 ani şi 4 luni închisoare este suficientă pentru atingerea faţă de inculpat a scopurilor pedepsei. Pedeapsa aplicată în primă instanţă urmează a fi majorată astfel prin prezenta decizie, ca urmare a admiterii apelului parchetului”.

Decizia, luată ieri, e definitivă.

Actual de Cluj