Economiștii FSEGA-UBB: Semne de încetinire pe piața imobiliară. Prețurile cerute pe apartamente au scăzut și în Cluj, în iunie/ „Scăderea mai accentuată din ultima lună la Cluj este oarecum justificată și era mult așteptată”
EconomieTop News by Kristina Reştea - iul. 13, 2022 0 1234
Apar semne de încetinire pe piața imobiliară, arată cea mai recentă postare a Romanian Economic Monitor, platformă dezvoltată de economiștii de la FSEGA – UBB.
„După mai bine de un an de creștere aproape continuă, piața imobiliară pare să înceapă o stagnare sau cel puțin o ușoară corecție. Prețurile scad/stagnează, iar numărul de tranzacții se reduce semnificativ”, spu economiștii, care au realizat și un grafic al evoluției.
Potrivit Imobiliare.ro, în Cluj-Napoca, prețurile apartamentelor a scăzut cu 1,4% luna trecută, ajungând la o medie de 2.431 de euro pe metru pătrat util – față de 2.465 de euro pe metru pătrat la finele lunii trecute. O locuință dintr-un bloc vechi a ajuns să coste 2.356 de euro pe metru pătrat, în condițiile unei scăderi de 0,3% (de la 2.364 de euro pe metru pătrat la 2356 de euro). Pe segmentul apartamentelor noi, pe de altă parte, a avut loc o scădere de 1,6%, de la 2.528 la 2.487 de euro pe metru pătrat.
„Dat fiind faptul că prețurile apartamentelor din Cluj la un moment dat depășeau cu peste 40% media națională, respectiv prețurile din capitală, această scădere mai accentuată din ultima lună la Cluj comparativ cu celelalte orașe mari este oarecum justificată și era mult așteptată de cei care își doresc să-și achiziționeze un apartament în orașul nostru. Totodată, trebuie văzut cum va arăta trendul pe termen mai lung, dat fiind că aici vorbim de fenomene pe parcursul unei singure luni, dar contextul macroeconomic actual teoretic ar trebui să conducă la o scădere a prețurilor. Pe partea practică însă știm foarte bine că și în trecut piața imobiliară din Cluj a avut un comportament atipic, caracterizat cu creșteri accentuate și aproape constante în ultimele 10-15 ani, chiar și într-un context economic mai puțin favorabil. Pe lângă aspectele macroeconomice, mai putem puncta și faptul că imobiliarele pot servi ca investiție de refugiu pe timp de criză, iar după izbucnirea războiului ruso-ucrainean am avut căteva semnale că acest fenomen s-a intensificat pe piața imobiliară ceea ce are un efect de majorare asupra prețurilor”, explică Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA.
Economiștii au explicat pentru Actualdecluj.ro care sunt fenomenele care au dus Clujul la cele mai mari prețuri din țară și la evoluția de până acum.
„Credem că sunt mai multe fenomene care au condus la o asemenea evoluție. Unul ține de migrația internă pozitivă: Clujul este județul care se situează pe locul 2 în toată țara după Ilfov dacă raportăm soldul migrației interne la populația județului, migrație alimentată atât de calitatea de cel de-al doilea cel mai mare centru universitar și centru al industriei IT, cât și de către salariile medii cele mari după București. Mai mult, dinamica salarială s-a situat peste cea din București în pandemie”, a explicat, pentru Actualdecluj.ro, Nagy Bálint Zsolt, membru în echipa de cercetare Romanian Economic Monitor.
Conform datelor Direcției Regionale de Statistică, câștigul salarial mediu net în luna aprilie 2022, în județul Cluj a fost de 4619 lei, mai mic cu 202 lei comparativ cu luna anterioară și cu 432 lei mai mare față aceeași lună a anului 2021. Față de media pe țară, câștigul salarial mediu net din județul Cluj, realizat în luna aprilie 2022, a fost mai mare cu 16,4 %, ceea ce clasează județul Cluj pe locul 2 după Municipiul București.
„Încă din anii 90 Clujul a fost dintotdeauna prezent puternic pe piața investițiilor imobiliare, evident și pe componentă speculativă. Credem că această componentă investițională joacă iarăși un rol important în contextul refugierii investitorilor din fața inflației galopante și a activelor financiare aflate pe trend descendent. Nu în ultimul rând, parametrii geografici ai Clujului limitează mai mult extinderea ofertei imobiliare noi, față de București sau Timișoara”, a completat economistul.
