AcasăActualitate"E necesar, dar minim invaziv". Cum au văzut clujenii ...
„E necesar, dar minim invaziv”. Cum au văzut clujenii proiectul pilot al pădurii parc din Făget și ce au cerut participanții la o dezbatere publică înainte ca Primăria să se apuce de el
Multe comentarii în spațiul on-line, dar și intervenții live în dezbaterea organizată de Primărie în cadrul Centrului de Inovare și Imaginație Civică (CIIC) pentru a prezenta conceptul de amenajare a unei păduri parc peste 40 de hectare în Pădurea Făget. Ca să facă această amenajare, Primăria a contractat arhitecții de la Atelier Mass, cu experiență în activarea unor spații nefolosite din Cluj-Napoca și prin amenajări temporare cu mobilier urban în cadrul inițiativei Someș Delivery, dar a și intrat într-un proiect în rețea cu alte orașe din Europa și nu numai, unde se doresc obiective similare. O parte dintre participanți au salutat inițiativa, alții au calificat amenajarea ca pe ceva prea mult și au cerut intervenții minimale, alții au condamnat mobilierul din lemn folosit într-o pădure sau unii au spus că pădurea deja există și poate fi folosită, fără să fie nevoie de cheltuierea unor bani sau de afectarea naturii. Atât arhitecții de la Atelier Mass cât și directorul din Primărie Ovidiu Cîmpean au ținut să spună că părerile exprimate vor fi luate în calcul, dar și că partea de construcții va fi de 60 de metri pătrați raportată la 400.000 de mp cât are acestă zonă.
Mai multe despre intențiile Primăriei și conceptul de amenjare a unei păduri parc în Făget prezentate în cadrul dezbaterii CIIC din 21 iulie pot fi lecturate mai jos:
Cei care au participat la dezbatere au fost extremi de activi atât pe paginile de Facebook ale Primăriei și CIIC, unde a fost transmisă această dezbatere, cât și în cadrul platformei zoom prin intermediul căreia a fost organizată.
Inițiativa Primăriei de a acesibiliza o parte a pădurii Făget într-un proiect de parc a fost salutată, însă majoritatea celor care au intervenit au spus că amenajările vor aduce cu sine distrugerea pădurii dacă nu sunt bine gândite sau nu sunt minim invazive.
Attila Toth, de la Salvamont, a spus că merge cu bicicleta în această zonă și a apreciat propunerea arhitecților catalogând-o drept puțin cam invazivă.
Raul Fodor, reprezentant în Federația Internațională de Curse cu Obstacole, a spus că are idei și vrea să le pună în practivă și la Cluj-Napoca, mai ales că și acest sport va fi licențiat în România. El a propus adăugarea unor obstacole cu tehnică microinvazivă, de mare beneficiu pentru activitatea sportivă și a spus că va pune la dispoziție toate datele arhitecților în acest sens, tocmai pentru că orașul are o șansă să se remarce la nivel internațional în domeniul sporturilor cu obstacole.
Radu Mititean de la Clubul de Cicloturism Napoca a spus că se discută demult de acest gen de păduri. „E răul cel mai mic pentru că pădurea trebuie să fie pădure. Ar trebuie parcul să fie lângă bloc, nu în afara orașului. Atunci, dacă este afară din oraș, ar trebuie să fie foarte puțin parc și foarte mult pădure. Urcăm spre Felec și spunem că e o pădure urbană. Ar trebui intervenții minimaliste, nu cu iluminat și pasarele. E mult mai bună decât ideile din Hoia, unde se propunea betonarea aleilor. Suntem departe de miezul orașului și ar trebui intervenții minimaliste. Cred că 80% din ceea ce s-a propus aici e în plus”, a apreciat Mititean.
„60 de metri pătrați intervenții (în prima fază a proiectului, etapa I, nu în faza a doua, cea care include studiul de fezabilitate finanțat din bani europeni – n.red.) din 40 de hectare. Dacă e mult, trageți voi concluziile”, a replicat arhitectul Marius Cătălin Moga. 60 de metri pătrați din 400.000 de mp cât are acest spațiu”, a spus și Cîmpean pe parcursul dezbaterii.
„Am observat această sensibilitate de a interveni cât mai puțin și asta vreau să spun că ne dorim și noi prin proiect”, a adăugat Ovidiu Cîmpean, coordonator CIIC.
Daniela Maier, președinta Filialei Transilvania a Ordinului Arhitecților, a arătat că deocamdată orașul se află la început în definirea unui set de valori pentru conturarea unei identități ecologice – păstrarea ecosistemului, reziliența, automentenanța tuturor speciilor.
„Dacă reușim să stabilim aceste valori și să facem în funcție de ele intervențiile propuse, va fi un fel de mediere de succes între toate pozițiile exprimate astăzi (…). Am apreciat propunerile colegilor, dar ele comportă îmbunătățire. Platformele educative le-am apreciat (…) Îmi dau seama însă că ar trebui să gândim aceste spații, mai ales după ce am ascultat și antevorbitorii, ca să ofere șansa cât mai multor oameni să savureze pădurea”, a spus arhitecta. Ea le-a mai indicat celor de la Atelier Mass să gândească și zone adaptate pentru persoane cu dizabilități, mame cu cărucioare etc.
Rozalia Benedek a adus în discuție problemele legate de depozitările de gunoi din pădurea Făget care, în ciuda acțiunilor de ecologizare, sunt încă o pată de rușine pentru Cluj. Ea și-a exprimat îngrijorarea cu privire la viitorul acestei zone, mai ales dacă va fi folosită și de mai mulți oameni.
Arhitectul Gheorghe Elkan a spus că proiectul este unul binevenit pentru că orașului îi lipsește experiența la capitolul amenajare de păduri de agrement. El a apreciat că e bine și în extravilan, pe acest teritoriu, tocmai pentru că se oprește dezvoltarea și se încurajează păstrarea acestui teritoriu ca natural și extravilan. „Salut echipa care s-a gândit să adune toate lucrurile plăcute văzute undeva. Dacă le realizăm e foarte bine. Fără experiența realizării, proiectării și administrării unui astfel de spațiu nu se poate face nimic. Ar fi un nucleu de origine pentru o extindere și pentru ceea ce se va întâmpla mai departe. Să ne gândim că ar putea funcționa și pe alte zone legate”, a spus Elkan.
„Inițial pădurea Făget a fost gândită cu zone pentru foc, cu zone cu apă, unde oamenii să se adune pe anumite zone și să nu influențeze anturajul natural. Trebuie adusă apă, energie, poate solară, și aici. Trebuie să ajutăm acest lucru să se realizeze. Nu este mare teritoriul din punct de vedere al sistematizării elementelor care te așteaptă să le folosești. Prea mult mobilier urban la început poate nu este necesar. Am văzut traseele de acces pentru transportul în comun și personal. E foarte important. Să se spună ce se poate accepta pe acest teritoriu, dacă se poate intra cu trotineta, cu ATV-urile. Să se asigure și materialele de uzură care să asigure siguranța în exploatare în toate anotimpurile. Să aduceți un model de dezvoltare a zonei. Primăria ar trebui să aibă o grijă absolută în realizarea sa”, a mai spus Elkan.
El a mai ținut să spună că în trecut, în stategia de adăpostire în cazuri extreme, 60% din populația Clujului putea încăpea în Pădurea Făget, iar restul în adăposturile din blocurile din oraș.
Marcel Lucian Popa a militat pentru intervenții minimale în pădure și încurajarea unor locuri de adăpost, nu de petrecere a timpului liber care ar genera muzică, deșeuri sau alte probleme pentru pădure, cum ar fi incendiile. „Un proiect pilot într-o zonă accesibilă e un prim pas”, a spus Popa.
Mihai Varga (designer la Londra) care a intervenit și în cadrul dezbaterii dar a comentat și în spațiul on-line a spus că intervențiile ar putea să fie mai bune. „Cred că e inoportună intervenția arhitectilor, focusul ar trebui să fie asupra protejării pădurii. Nu cred că dorește nimeni mobilier în pădure, din lemn masiv, făcut din altă pădure tăiată. Plus că soluțiile propuse arată ieftin și fără viziune. Less is more. Nu știu dacă mobilierul va fi bine construit, dă într-un parc ieftin. Tăiem o pădure în altă parte să facem bănci aici. Poate arhitecții ar vrea logo-uri, dar abordarea ar trebui să nu fie egocentrică. Sunt elefanții mari care trebuie abordați când vorbim de Făget, centura importantă pentru dezvoltarea orașului afectează pădurea, ce facem cu construcțiile care au pătruns adânc în pădure, ce facem cu ATV-urile. Pădurea ar trebui protejată mai mult”, a spus Varga.
Bogdan Bănuț a cerut marcarea unui izvor cu apă în zonă, dar și redesenarea traseelor de biciclete fără atât de multe treceri și puncte de conflict, să se facă un circuit de biciclete pentru copii dar și că nimeni nu crede că intervențiile sunt minimale de 60 de mp dacă s-au prezentat deja pe planșe platforme foarte consistente pentru biciclete sau pentru treceri acoperite. El a mai spus că pasarelele de trecere din lemn pentru biciclete sunt alunecoase și riscante, motiv pentru care ar fi util să se renunțe la ele. „Așteptările sunt foarte mari de la acest teritoriu foarte mic, 40 de hectare. Vrem să ne bucucrăm de pădure dar și să rămână căprioarele. Vrem și circuit cu obstacole. Rămâne și destulă pădure neatinsă, așa că ar trebuie să se facă ceva drăguț și util aici, cu adăposturi de ploaie”, a mai spus clujeanul.
Radu Gaciu de la asociația SOS a spus că degeaba există piste în pădure, dacă ele nu sunt legate de oraș și de infrastructură până acolo, dacă miza este să se utilizeze pădurea pentru circuite velo, nu pentru cei pasionați de ciclism în pădure, care oricum merg în aceste zone. „E absurd să zici că oamenii vor veni cu citybike-ul în sus pe Calea Turzii. Pădurea e mai apropiată de Feleacu și toată lumea o va accesa cu mașina dacă nu se vor gândi alternative”, a adăugat acesta.
În mediul on-line, intervențiile au fost mult mai acide.
Denes Istvan Lenard „E faină ideea să protejăm natura din Făget, dar atunci să fie vorba despre natură. Cei care apreciază natura stau pe pătură și fac yoga în contact cu solul, nu au nevoie de mobilă. Mobila și pădurea sunt în antiteză. Dacă punem mobila în pădure nu aducem omul mai aproape de natură, ci îi sugerăm că natura nu e ok și că trebuie reparată. După ce construim platforma aia grotescă și bănci fără sens, urmează să toaletăm copacii ca nu cumva să cadă crengi peste oamenii care lasă peturi. Vom tăia direct toată coroana că așa zic pseudo-experții, după care ni se umple parcul de boscheți, în boscheți se fac șobolani și apoi construim blocuri peste ei. Dacă facem ceva pentru natură, să ne asumăm până la capăt că trebuie să ne abținem de la intervenții logistice, jobul nostru ca și urban planners constă doar în a interveni din punct de vedere juridic și să ne abținem de la mobilat. Nu am nimic cu voi, și pe mine mă ia valul uneori când stau pe Pinterest, dar mai prinde bine și să îți accepți limitele”.
Adina Marcu „Cred că ar trebui clarificate scopul general și obiectivele specifice ale proiectului. Mulți dintre cetățenii care au asistat la dezbatere au spus răspicat că “dorim ca pădurea să rămână pădure, sperăm să fie intervenții minime”. Nu a fost nicio persoană care să solicite și să argumenteze în ce fel construirea de ansambluri de agrement, podețe și pasarele de lemn ar aduce, în mod sustenabil, plus valoare funcțiilor pădurii sau măcar plus valoare comunității noastre și culturii orașului. Arhitecții proiectului riscă să cadă în plasa vanității, având gândurile pavate cu intenții bune. Să facem câteva vizite în pădure, vom întâlni multe familii, grupuri de vârstnici, tineri la drumeții sau la alergat / biciclit. Dorim să încurajam și alți clujeni să facă la fel, fără să perturbăm viața pădurii? Sau dorim să stimulăm alt tip de relaționare cu pădurea, alte activități, alte intervenții? Pădurea nu este un parc, pădurea este un spațiu liber. Preocuparea numarul 1 a Primăriei ar putea să pornească de la întrebarea: cum garantează și păstrează accesul liber și neîngrădit al cetățenilor în zonele desemnate drept pădure? O parte din terenurile private situate la marginea pădurii sunt complet împrejmuite și nu se poate face accesul pe niciunde în pădure, nu sunt prevăzute cărări de acces pietonal, sau măcar spații de trecere. Aceasta este o provocare mai mare decât construirea de balconașe din lemn de unde să privim mistreții și căprioarele în situl Natura 2000. Partea educativă, experiențială, relațională a proiectului poate face diferența, însă nu în mod invaziv, ci în mod participativ…”
Marius Mornea „Legat de traficul pe segmentul Făget-Ciurila, aș propune măsuri de încetinire al acestuia în weekend. Datorită drumului îngust, vizibilității proaste și mașinilor parcate pe marginea drumului, este foarte periculos pentru cicliști și pietoni. Din păcate sunt mulți șoferi grăbiți pe acel segment și frecvent am văzut depășiri care fortează siguranța. Înteleg că există trafic natural între localități și că activitățile de agrement adaugă un stres suplimentar, dar măcar în weekend ar putea fi aplicate măsuri de creștere a siguranței. Studiul prevede îmbunatățirea accesului auto (prin două parcări mai mari și extinderea traseelor de trasport în comun) abia în a doua fază. Care sunt șansele amenajării unor parcări de dimensiuni mici, în punctele de intrare existente acum, și adăugarea unor stații pe traseul M16 (măcar în weekend)? poate chiar suplimentarea cu un autobuz special, cu opriri mai dese și sistem hop-on/hop-off? Oamenii oricum parchează acum pe marginea drumului sau forțeaza intrarea în pădure, generând de multe ori situații dificile în trafic, pe drumul îngust”.
sursa: Primaria Cluj-Napoca
Atât Ovidiu Cîmpean, cât și arhitectul Mariu Cătălin Moga de la Atelier Mass au dat asigurări că intervențiile vot fi minimale.
„Ca o concluzie, vreau să citesc două comentarii: e necesar, dar minim invaziv sau less is more. Vom ține cont de toate comentariile. Aceasta este sarcina dificilă a proiectanților. Sunt convins că rezultatul va fi foarte bun”, a spus Cîmpean.
„Nu vreau să intru într-o polemică despre teoria design-ului aici. Există mai multe tipuri de intervenții care se pot face în aceste spații și doi designeri /arhitecți pot face lucruri diferite întotdeauna. Intervențiile propuse în această fază de concept avansat servesc unor funcțiuni simple și unor utilizări gândite înainte. Numărul intervențiilor / locația lor este foarte bine aleasă și studiată de o echipă multidisciplinară. Faza 2 de dezvoltare este un studiu de fezabilitate doar și vedem cum va evolua ulterior. Doar prima fază urmează să fie implementată. Legat de materia primă, lemnul este cel mai sustenabil material pe care-l putem folosi. Metalul produce o poluare mare în realizarea lui și de aceea poate fi folosit doar la nivelul ancorelor / fundațiilor bătute în teren. Deja designul este unul care pune accent pe non design, pe less is more și rog a nu se confunda cu lipsa unei gândiri creative, cum o califici tu, ci ca o gândire intenționat lăsată simplă ca formă și mod de punere în operă. Intervențiile din prima fază respectă aceste principii foarte bine. Faza 2 poate fi redusă cât mai mult. Repet, dotările sunt minimale și susțin informarea legată de mediul natural de aici, de biodiversitate”, a răspuns și în scris Moga.
Pădurea parc din Cluj are la bază studii finanțate din fonduri europene într-un proiect al Primăriei și al Asociației Zona Metropolitană, alături de cinci capitale din Uniunea Europeană – Viena, Praga, Budapesta, Ljubljana și Zagreb – dar și de orașe importante din afara Uniunii, precum capitala Serbiei, Belgrad, a Muntenegrului, Podgorica, sau Ivano-Frankivsk, din Ucraina, orașe unde se doresc obiective similare.
La studiile din Cluj pentru o pădure parc în Făget pe 40 de hectare participă specialişti din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, arhitecţii de la Atelier Mass, Serviciul Public Judeţean Salvamont-Salvespeo Cluj, RomSilva Ocolul Silvic Cluj, ONG-uri de profil.
Se dorește transformarea a 40 de hectare de pădure într-un parc, cu intervenții minime care respectă codul silvic și nu aduc atingere ecosistemelor din zonă dar le și pune în valoare.
Studiul de fezabilitate al pădurii parc din Cluj este finanțat în cadrul proiectului URBforDAN – Managementul şi utilizarea pădurilor urbane ca patrimonii naturale în oraşele din regiunea Dunării, derulat de Primărie și Asociația Zona Metropolitană din Cluj. Valoarea totală a bugetului municipiului Cluj-Napoca pentru implementarea activității proiectului este 145.682,15 euro, din care contribuția FEDR (asistență financiară nerambursabilă), în procent de 85% este de 123.829,82 euro; cofinanțarea națională prin MLPDA, în procent de 13% este de 18.938,68 euro; contribuția proprie din bugetul local în procent de 2% este de 2.913,65 euro.
Următoarea dezbatere online CIIC va avea loc marți, 28 iulie 2020, începând cu ora 17.00, tema fiind „Concept de amenajare oraș pentru pietoni – cartier Grigorescu”.
Toate aceste dezbateri sunt parte a proiectului ,,Creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor administrative pentru cetățeni – ANTO – CIIC’’, finanțat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 -2020 (POCA).
