Închide

După ultimul simulacru de la ședința Comisiei de Urbanism din Primărie, consilierii din opoziție cer aplicarea modelului din Timișoara. Toate ședințele de urbanism și siguranța circulației să fie postate pe site-ul oficial, cer ei

ActualitateAdministrațieOpinieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - mai 29, 2022 0 731

Deși Primăria a deschis ședințele Comisiei Tehnice de Amenajarea Teritoriului și Urbanism pentru cetățeni, în continuare sistemul aplicat nu permite publicului să revadă ceea ce s-a decis sau urmărirea politicilor de urbanism susținute pentru Cluj-Napoca. În continuare, spun specialiștii, administrația susține un urbanism de parcelă și nu unul care generează dezvoltare în oraș: întârzieri reclamate la discutare proiectelor mari, la eliberarea autorizațiilor de construire, discutarea preferențială a proiectelor de urbanism, „o dictatură a studiile de trafic” prin care dezvoltarea este frânată în anumite zone sau încurajată în altele etc.
Dacă la urbanism, cât de cât se mai poate urmări ce și cum se decide în privința construirii, într-o altă comisie, cea de Siguranța Circulației, nu este clar cine și ce decizii ia pentru binele traficului din Cluj, a circuitului velo sau a celui pietonal, după cum au atras atenția în repetate rânduri activiștii din oraș. Ședințele comisiei sunt închise publicului. În ultimii doi ani doar o singură asfel de ședință a fost transmisă online (Detalii: Pe cine a desemnat primarul Boc să măsoare decența proiectelor imobiliare dorite în Cluj).
Sistemul ar trebui schimbat, cred consilierii locali USR, chiar prin aplicarea unui model impus la Primăria Timișoara.

O singură ședință a Comisiei de Circulație a Primăriei a fost transmisă în ultimii doi ani în mediul online, în iunie 2020. Ședința fusese menită să arate felul în care municipalitatea are grijă de oraș când vine vorba despre noi dezvoltări imobiliare dorite în Cluj-Napoca și traficul generat de acestea. Aceasta în condițiile în care primarul Emil Boc folosește ca pretext studiile de trafic în decizia sa de a aviza sau nu proiecte imobiliare propuse în Cluj-Napoca (Detalii: Boc îi obligă pe dezvoltatori să vină cu studii de trafic pentru proiectele lor. Șerban Țigănaș, primul specialist care critică public aceată practică de avizare a proiectelor urbanistice: “Produce un dezechilibru între cerere și ofertă. Consecința? Cresc prețurile și chiriile la locuințe”).

Ședințele Comisiei de Amenajarea Teritoriului și Urbanism (CTATU), organizate online în pandemie și păstrate la fel sunt deschise publicului, însă ele nu sunt disponibile în format video, după ce au loc.
Ședințele CTATU (care, legal ar trebui să fie ținute cu ușile închise, dar pe care Boc a decis să le deschidă publicului, în mandatul fostului arhitect șef al orașului, Ligia Subțirică și pentru care municipalitatea a fost extrem de felicitată) au ajuns un fel de tribună de la care primarul Emil Boc își transmite mesajele sau viceprimarul Dan Tarcea se preface că ascultă obiecțiile cetățenilor sau avocaților formulate la diferite proiecte imobiliare dorite în Cluj-Napoca. Un fel de simulacru organizat online prin care să se arate că există politică sănătoasă de urbanism în Cluj-Napoca.
În realitate, niciuna dintre măsurile sau dispozițiile formulate de Boc nu au fost completate de măsuri administrative, în așa fel încât să se genereze rapid dezvoltare în oraș. Spre exemplu, una dintre cerințele primarului este ca toată lumea să ajungă acasă pe asfalt. Când Primăria ar putea interveni cu impozite mai mari pe străzi neasfaltate, tocmai pentru a genera condiții de 5 stele în Cluj-Napoca, ajunge să ceară unui singur proprietar care vrea să construiască să asfalteze toată strada. La fel, pe străzi supuse regenerării urbane, ca Decebal, Brâncuși, Fabricii sau Calea Mănăștur, unde există obligativitatea ca toate construcțiile să aibă aceeași înălțime și să se edifice în front închis, în loc să gândească măsuri pentru a grăbi dezvoltarea (impozite mai mari etc), municipalitatea se târguiește cu vecinii, nemulțumiți că noile blocuri le strică calitatea vieții. Se doresc bulevarde urbane, însă, deși are pârghii și specialiști alături, Primăria preferă să fie bombardată cu plângeri și sesizări că permite în Cluj-Napoca construirea de blocuri cu pereți (calcane) masivi lângă căsuțe modeste.
Exemplele pot continua.
Dacă la Consiliul Județean există o practică asumată prin care construcțiile dorite în mediul rural să respecte pe cât posibil specificul local, la Primărie nu este clar care este politica de urbanism.
La ultima ședință din 16 mai a CTATU, în absența arhitectului Adrian Iancu, vioara întâi din comise, niciunul dintre specialiștii din comisie nu au făcut niciun fel de observații cu privire la proiectele discutate. Ca și cum totul este deja prestabilit și oricum nu se modifică nimic din ceea ce s-a stabilit cu privire la proiecte. În schimb, vecini sau  avocați au intervenit în ședință și s-au plâns fie că li se alterează calitatea vieții de noile construcții dorite, fie au apărat investiții imobiliare de obiecțiile formulate de vecini. Iar oficialii Primăriei s-au târguit cu aceștia. Un exemplu prin care arhitectul-șef a vrut să arate că face ceva în Cluj-Napoca și că se aplică politici sănătoase de urbanism a vizat recomandarea pentru un proiectant ca în loc de 60 de centimetri față de vecinătățile laterale construcției, să lase o distanță de 1 metru.
La Siguranța Circulației, lucrurile sunt și mai nefericite. Ședințele Comisiei nu sunt publice, nu au un calendar clar, nu se știe cine și ce decide sau de ce decide un anumit lucru. Radu Mititean de la Clubul de Cicloturism Napoca- dar și alți actviști-au criticat în repetate rânduri acest lucru. Mititean a oferit exemplul rețelei de piste de biciclete din oraș în cazul căreia, sub urmbrela acestei comisii, se ajunge la decizii aberante, care nu fac decât să îngroașe pe hârtie statistica cu kilometrii de piste, însă în realitate le aduce doar neajunsuri bicicliștilor.

O singură ședință online a Comisiei de siguranța circulației a fost organizată în ultimii doi ani, în iunie 2020. Cu acel prilej s-au discutat mai multe studii de trafic cu care au venit diferiți investitori imobiliari pentru a putea construi în Cluj-Napoca. Primarul Emil Boc a desemnat-o atunci pe șefa de la Serviciul Circulație, Mirela Mărincean, alături de arhitectul-șef al orașului, Daniel Pop, ca secunzii săi care au aceeași responsabilitate morală și profesională să se asigure că dezideratele care vizează calitatea vieții pe care mizează Clujul să fie respectate de toți investitorii. Dacă la urbanism se vorbește despre câștigul orașului și al viitorilor locuitori din ansamblurile rezidențiale, la circulație se va vorbi despre a nu se adăuga trafic suplimentar în oraș fără să se aducă ceva la schimb pentru degrevarea circulației. Cel puțin asta a cerut Boc.

Consilierii locali USR au spus public că se poate mai bine în Cluj-Napoca, atât la urbanism cât și la siguranța circulației. Deocamdată, într-o postare pe Facebook, consilierul Alexandra Oană, a sugerat aplicarea în Cluj-Napoca a modelului care funcționează în prezent la Primăria Timișoara, având în vedere că în oraș s-a ajuns ca respectarea legii să fie o corvoadă.
„Clujenii cu care am stat de vorbă sunt complet nemulțumiți de modul în care decurg ședințele: beneficiarii proiectelor nu au dreptul să participe direct la ședințe, ci doar prin reprezentanți, criteriile pe baza cărora se decide prioritizarea proiectelor sunt un mister, timpii de așteptare nepermis de lungi, iar uneori pe când proiectele respinse reintră în comisie, avizele obținute în faza inițială nu mai sunt valabile, nu există o procedură unitară, predictibilă și proporțională referitoare la condițiile impuse de administrație cetățenilor sau dezvoltatorilor. Cu alte cuvinte, lipsă de transparență, predictibilitate și, până la urmă, respect pentru cetățenii care vor să respecte legea și să construiască legal. Lucrurile nu stau peste tot așa. La Timișoara, Dominic Fritz a transparentizat complet activitatea acestor comisii și a depolitizat modul de funcționare și componența acestora: toate ședințele CTATU sunt difuzate pe site-ul Primăriei, astfel că timișorenii sunt informați dintr-o fază incipientă despre viitoarele proiecte de dezvoltare din oraș, din comisie fac parte specialiști din arhitectură, construcții, planificare teritorială, ecodesign urban, peisagistică, dar și reprezentanți ai Ordinul Arhitecților și ai Registrului Urbaniștilor, puterea de decizie în comisie este dată prin rotație. De ce să nu preluăm și la Cluj-Napoca aceste bune practici care au fost deja testate și implementate cu succes în alte municipii? Până la urmă, cei mai mulți cetățeni vor să construiască legal, iar respectarea legii nu ar trebui să fie o corvoadă, ci un gest normal, înlesnit de transparentizarea activității acestor comisii și de orientarea lor către interesele cetățenilor. Pe scurt, se poate mai bine”, a propus Alexandra Oană.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.