Raluca Ripan- prima femeie rector din istoria Universităţii clujene, aviatoarea Smaranda Brăescu, cea care a doborât numeroase recorduri în aviație, Lya Hubic – „privighetoarea Transilvaniei”. Sunt câteva dintre doamnele din trecutul Clujului. Cum tocmai am intrat în primăvară și fiindcă azi marcăm Ziua Femeii, ne-am întrebat și am întrebat care ar fi câteva nume de doamne din trecut, importante pentru istoria orașului de care ar fi bine să ne amintim astăzi.

Alături de prima femeie rector, Raluca Ripan, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei o amintește rapid pe celebra aviatoare Smaranda Brăescu, care nu are nici măcar un monument comemorativ în cimitir. „Poate că s-ar putea relua discuția despre Smaranda Brăescu. Se mișcă foarte încet autoritățile în acest caz. Este acum un proiect pentru un monument comemorativ în Cimitirul Central, unde a fost înmormântată… Încă de la doamna Doina Cornea pornise inițiativa și încă nu s-a ajuns la nici un rezultat. Sperăm ca anul acesta să se întâmple ceva”, spune Sălăgean. 

Urmașii Smarandei Brăescu au încercat ani de zile să obțină o recunoaștere a locului de veci unde se presupune că e îngropată celebra aviatoare, situație despre care Atualdecluj.ro a relatat aici:

O cruce pentru Mandița

„Ar merita poate amintite și doamnele care și-au ținut familia și au crescut copiii, un personaj colectiv. Cele care au fost artiste, savante sau amante sunt totuși un procent mic”, completează istoricul.

Să mai amintim și că în Cluj-Napoca avem 449 de străzi  cu numele unor bărbați și doar 16 cu numele unor femei. Despre acest subiect puteți citi mai multe aici:

Misoginul oraș Cluj-Napoca

„Vă provoc să vă amintiţi de profesoarele care v-au marcat viaţa”

Arhitecta Daniela Maier, coordonatoare a unui proiect care repune în valoare orașul cunoscut sau mai puțin cunoscut – Scena Urbană – ne-a amintit la rândul său o listă cu doamne importante pentru trecutul și prezentul Clujului. „Provocarea de a face o listă cu personalităţi feminine ale oraşului m-a pus într-o mare încurcătură. E greu de ales dintre atât de mulţi oameni care ne-au marcat într-un fel sau altul viaţa în diferite momente. E greu de evitat oameni apropiaţi şi dragi care poate sunt mai puţin cunoscuţi, dar e pe de altă parte tentant a aduce în memoria contemporanilor valori reale. Educatoare, profesoare extraordinare sunt în sufletul fiecăruia dintre noi. Ștefania Stănescu, Monica Columban, Ilie Aurora, Stancu Daniela, Simona Sacui sunt doar prima parte a listei de profesoare din mintea și sufletul meu. Vă provoc să vă amintiţi de profesoarele care v-au marcat viaţa. În egală măsură este greu de stabilit o listă a doctorilor sau cercetătorilor. Dintre cercetători am s-o amintesc pe mama mea, Pop Lidia Maria – cu 15 brevete de invenţie pe feromoni. Dintre medici : Aurora Miu, Natalia Hagău, Dana Vasilescu, Fulga Florescu sunt o parte din lista mea. Cred însă că o mică parte dintr-o posibilă listă comună cu remarcabile personalităţi feminine din oraş am reuşit să întocmim pe Scena Urbană cu ajutorul studenţilor participanţi la proiectul nostru, precum şi cu implicarea clujenilor care au răspuns invitaţiei de a ne transmite date”, a menționat Daniela Maier, referindu-se la unul dintre proiectele Scenei Urbane care a urmărit realizarea unei hărți pentru Cimitirul Central.

O listă cu doamne din trecut, amintite de Daniela Maier:

Lya Hubic – (1911-2006) soprană, cetăţean de onoare

Melania Ursu – (1940-2016) actor al Teatrului Naţional

Coman-Bosica Susana– (1910-2002) artistă

Ioana Em. Petrescu-(1948-1990) – profesor universitar, critic şi istoric literar

Raluca Ripan –(1894-1972) chimistă, profesor universitar, academician

Simonetti-Grecu Stela (1913-1974) – artistă de operă

Soltyski Silvia Florea (1914-1986) – artistă de operă

Vasiliu Ana Rozsa(1899-1987) – artistă de operă

Smaranda Brăescu (21 mai 1897 Hănțești – 2 februarie 1948, Cluj) a fost prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană la parașutism (1931) și campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7200 m la Sacramento, SUA)

Maia Tipan Kaufmann (1928-2014)- artist și director al Teatrului Național

Néb Mária (1799-1884) – a făcut parte din prima generație de actori ai Clujului

Kéler Ilona (1860-1880) – faimoasă actriță a teatrului clujean.

Eta Boeriu (1923-1984) – poet si traducător

Felszeghy Fekete Maria (1909-1985)- actriţă

Berekzky Magda (1920-1987) – cântăreaţă de opera

Vonica Lucia (1930-2004) – soprană, solistă a Operei Maghiare

Ruzitska Béláné Raczek Zsofia (1843-1919) –artist care a străbătut împreună cu fraţii ei toată Europa cântând la vioară

Krémer Margit (1907-1990) –primadonă de operetă

Larisa Sorban (1926-1999) – balerină, solistă a Operei Române

Vă prezentăm în continuare un extras din „Legendele Clujului” (volum coordonat de Ioan Silviu Nistor, cu autori Tudor Sălăgean și Vasile Lechințan). Secțiunea „Femei celebre legate de istoria Clujului”:

Anna Báthory (1594-1636) Acuzată de vrăjitorie şi de relaţii incestuoase cu fratele ei, principele Gabriel Báthory. S-a căsătorit la Cluj, în 1608, cu Dionisie Bánffy de Losoncz (m. 1612). Recăsătorită în 1613 cu Sigismund Josika. Înrudită cu faimoasa sa contemporană, Elisabeta Báthory de Ecsed. Acuzată de vrăjitorie de Gabriel Bethlen, a fost cercetată, timp de şapte ani, în trei procese de vrăjitorie, încheiate prin condamnarea sa la exil şi la confiscarea totală a averii (1621). (prezentare Tudor Sălăgean)

Claudine Rhedey (1812 – 1841) Una dintre celebrele frumuseţi din istoria Clujului, şi-a petrecut o parte a adolescenţei în Palatul Rhedey, situat la intersecţia Pieţei Unirii cu str. Napoca. În 1835, s-a căsătorit (morganatic) cu ducele Alexandru de Wurttemberg. Fiul ei, prinţul Francisc de Teck, s-a căsătorit cu principesa Mary Adelaide de Cambridge. Fiica sa, Mary de Teck, a devenit regina Marii Britanii şi Irlandei prin căsătoria cu regele George al V-lea (1910-1936). Regina Elisabeta a II-a este stră-stră-strănepoata Claudinei Rhedey. (Tudor Sălăgean)

Lili Poór (1886 – 1962) Actriţă clujeană de film, soţie a regizorului clujean Jenő Janovits. Filmografie: Din grozăviile lumii (1920); Madach (1940) (Tudor Sălăgean)

Raluca Ripan (1894, Iaşi – 1972, Cluj) A fost prima femeie din România care a obţinut titlul de doctor în ştiinţe chimice (Cluj, 1922). Cadru didactic al Universităţii din Cluj din anul 1920, Raluca Ripan a reuşit, imediat după al II-lea Război Mondial, să devină membră a Academiei Române (1948). A fost fondatoare a Institutului de Chimie din Cluj (1951), care îi poartă astăzi numele. Rector al Universităţii „Victor Babeş” (1951-1956). A fost singura femeie rector din istoria Universităţii clujene. (Tudor Sălăgean)

Smaranda Brăescu (1897, Hânceşti – 1948, Cluj) Aviatoarea Smaranda Brăescu, supranumită „Regina înălţimilor”, s-a născut la 21 mai 1897 într-o familie modestă din Hânteşti-Buciumeni. Pasionată din adolescenţă de lumea aviaţiei, a început să practice paraşutismul în anul 1928. La 1 iulie acelaşi an a făcut, în Germania, un salt de la 600 de metri, devenind prima femeie-paraşutist din România. La 2 octombrie 1931, Smaranda Brăescu a efectuat primul său salt de la altitudinea de 6.000 de metri, devenind recordmană naţională absolută şi fiind recompensată cu medalia „Virtutea Aeronautică”. Invitată în Statele Unite ale Americii, Smaranda Brăescu a doborât la 19 mai 1932, la baza militară de la Sacramento, recordul mondial absolut, printr-un salt de la altitudinea de 7.200 de metri. Acest record mondial a rămas în vigoare până în anul 1951, când a fost depăşit de un alt pilot român, Traian Demetrescu-Popa. Devenită o adevărată legendă, i s-au oferit contracte în Statele Unite, a fost invitată la Roma de către papa Pius al XI-lea, l-a cunoscut pe mareşalul italian Italo Balbo. În 1936 a realizat o altă premieră mondială, prin traversarea Mării Mediterane, de la Roma la Tripoli, la bordul avionului său Miles Hawk, botezat de ea, simbolic, „Aurel Vlaicu”. Între 1940 și 1945 a participat la războiul mondial, pe ambele fronturi de luptă, în cadrul celebrei „Escadrile Albe”. După 1945, Smaranda Brăescu s-a alăturat rezistenţei anticomuniste. Semnatară a unui memoriu de protest împotriva falsificării alegerilor din 1946, Smaranda Brăescu a fost condamnată în contumacie de către autorităţile comuniste şi obligată să se ascundă pentru a evita capturarea ei. Sosind la Cluj sub o identitate falsă (Maria Popescu), a fost adăpostită la ferma Congregaţiei Maicii Domnului din Jucu. A fost tratată în secret la clinicile 80 Primăria Municipiului Cluj-Napoca universitare şi adăpostită de profesorul Iuliu Haţieganu. A încetat din viaţă, potrivit celor cunoscute până acum, la 2 februarie 1948 şi a fost înmormântată în cimitirul Central, sub numele conspirativ „Maria Popescu”. (prezentare Tudor Sălăgean)

Ana Rozsa Vasiliu (1899, Buziaş – 1987, Cluj-Napoca) Mezzosoprană, apoi soprană la Opera Română din Cluj, unde a debutat în anul 1922. Are contracte la Scala din Milano, unde debutează în 1921 şi activează ulterior în mai multe stagiuni până în anul 1932. A fost una dintre femeile cuceritoare din Clujul anilor de după 1900. Căsătorită cu medicul Titus Vasiliu, Anna Rozsa a trăit la Cluj până la sfârşitul îndelungatei sale vieţi. (Tudor Sălăgean)

Lya Hubic (1911 – 2006) Soprană, solistă a Operei Române din Cluj în perioada 1935-1967. Supranumită „privighetoarea Transilvaniei”. A debutat în rolul Musetta din Boema de Puccini (1936). Până la retragerea din activitatea artistică (1967) a susținut peste 2000 de spectacole. A fost invitată pe mari scene din: Viena, Praga, Moscova, Bratislava, Brno, Pilsen, Cernăuți, Chișinău, Petersburg, Kiev, Tbilisi, Riazan, Harcov, Odessa, Budapesta, Sofia, Stara Zagora, Plovdiv, Varna etc. S-a remarcat în roluri din Paiațe (Leoncavallo), Carmen (Bizet), Bărbierul din Lya Hubic Legendele Clujului 83 Sevilla (Rosini), Don Pasquale și Lucia di Lammermoor (Donizetti), Don Giovanni (Mozart), Kir Ianulea (S. Drăgoi), Flautul Fermecat și Răpirea din Serai (Mozart), Traviata și Rigoletto (Verdi), Manon (Massenet), Turandot (Puccini), Văduva veselă (Lehár), Voievodul Țiganilor și Liliacul (J. Strauss). Și-a încheiat prodigioasa carieră cu rolul Cio-Cio-San din opera Madame Butterfly de Giacomo Puccini. A renunțat la marile scene ale lumii pentru a rămâne acasă, la Cluj, unde a contribuit cu talentul său la prestigiul Operei Române. În semn de apreciere, Opera Națională Română din Cluj-Napoca a instituit, în onoarea marii artiste, Trofeul Lya Hubic, care este decernat unor personalități de marcă ale scenei lirice clujene. A continuat să fie o prezență activă în viața publică, până la trecerea în neființă. (Ioan Silviu Nistor)

Livia Pordea (1914-?) Una dintre marile frumuseţi ale României anilor ‘30 a fost clujeanca Livia Pordea, născută la 1 decembrie 1914 la Gherla, câştigătoare în anul 1930 a titlului de Miss România. Era fiica lui Augustin Pordea, om politic liberal, deputat, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor şi proprietar al unui birou notarial si-tuat pe actualul bulevard al Eroilor, nr. 35. Livia – sau Liţi, cum i se mai spunea – s-a căsătorit la Timişoara pe 10 ianuarie 1935 cu milionarul evreu Max Auschnitt, „regele cimentului şi al fierului” din România acelor vremuri. Ceremonia civilă a fost celebrată la Cluj, iar cea religioasă la Timişoara. Carol al II-lea a fost naşul celor doi miri, iar frumuseţea Liviei Pordea nu l-a lăsat indiferent, provocând chiar tensiuni în relaţia sa cu Elena Lupescu. În 1946, Livia Pordea a emigrat în Franţa, unde a divorţat de Max Auschnitt şi s-a recăsătorit cu un sportiv spaniol. Fratele Liviei, Gustav Pordea, emigrat împreună cu ea, a ajuns în 1984 deputat în Parlamentul European pe listele Frontului Naţional (Le Pen). (Tudor Sălăgean)

Eta Boeriu (1923, Turda – 1984, Cluj-Napoca) Traducătoare pasionată, a participat la ședințele Cercului Literar din Sibiu (1944-1949), cadru didactic universitar la Catedra de Limba italiană a Universității din Cluj. A debutat ca traducător cu Decameronul de Boccaccio. Își continuă activitatea cu traduceri din: Cesare Pavese, Baldassare Castiglione, Francesco Petrarca, Elio Vittorini, Dante Alighieri (Divina Comedia), Michelangelo, Giacomo Leopardi, Giovanni Verga, Alberto Moravia. În 1980 a alcătuit o antologie a poeziei italiene și volumul Trinacria. Poeți sicilieni contemporani (1984). A fost distinsă cu o seamă de premii, între care Medalia de aur a orașului Florența și a Uniunii Florentine (1970) și Cavaliere Ufficiale dell’Ordino Almerito Della Republica Italiana pentru întreaga activitate (1979). A compus, de asemenea și publicat o suită de volume de versuri. Este considerată cea mai importantă traducătoare din limba italiană în limba română. A fost apreciată pentru modestia, sensibilitatea și discreția ei. (Ioan Silviu Nistor).

Sursă imagini: „Legendele Clujului”

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.