Directorul Parcului Natural Apuseni, Alin Moș, spune că niciodată până acum comunitățile din Munții Apuseni nu au fost nicio amenințare pentru munți și au știut să se dezvolte în armonie cu locurile în care au ales să trăiască. Alin Moș a vorbit public, într-un interviu pentru apusenitrasilvania.ro despre intenția reprezentanților administrației din comuna Beliș de a organiza un referendum în care oamenii să se pronunțe dacă mai vor sau nu să rămână în Parcul Natural Apuseni dar și despre construirea în Apuseni, crticată public de primari de comune din Cluj care fac parte din perimetrul Parcului Natural. El a arătat că în ceea ce privește construirea în aceste zone naturale, regulile se aliniază legislației naționale, dar cei care trăiesc aici au mult mai multe avantaje pe care le pot valorifica din punct de vedere turistic.

“Nu cred că întreaga comunitate din comuna Beliș dorește să iasă din Parcul Natural Apuseni pe simplul motiv că dânșii nu ar mai dori să trăiască în acea zonă, pentru că așa sună. Parcul Natural Apuseni nu este o chestiune creată artificial. Este o zonă, un teritoriu în care acești oameni s-au născut, au trăit, și-au crescut copiii, și-au dezvoltat familiile. Astăzi acest Parc nu face absolut nimic împotriva acestor comunități ci doar în sprijinul acestor comunități”, a spus Alin Moș, într-un interviu acordat apusenitrasilvania.ro.

Totodată directorul Parcului Natural Apuseni a vrut să lămurească și discuțiile referitoare la regimul de construire în sau în afara unei arii naturale protejate.

“Un Parc Natural în România nu schimbă foarte mult legislația. Un parc natural în Uniunea Europeană nu schimbă foarte mult legislația. În ceea ce privește construirea, în afară de faptul că un Parc Natural reglementează un pic mai bine zonele în care poți să realizezi construcții, în rest totul este la nivelul legislației construirii și chiar a utilizării teritoriului, a amenajării teritoriului național. (…) Ceea ce de fapt astăzi este o mare bătălie la nivel global nu este neapărat legat de aceste arii protejate ci este legat de acapararea și utilizarea teritoriului. În unele situații, suprafața pământului care este mai mult decât vitală pentru noi nu trebuie si nu poate să fie folosită în alte scopuri decât acelea de a menține viața oamenilor pe acest pământ! (…) Niciodată comunitățile din Munții Apuseni nu au fost nicio amenințare și nicio problemă pentru acești munți. Oamenii au știut să se dezvolte în armonie cu locurile în care au ales să trăiască. (…)

Este logic și normal să ne gândim că în viitor nu va fi tot teritoriul natural al unei țări format din arii naturale protejate. Nu va putea să existe astfel de lucruri. Ca atare zonele care vor fi în arii naturale protejate vor fi întotdeauna altceva. Vor fi întotdeauna o altă nișă de viață. Nu vor fi întotdeauna la același nivel sau în competiție cu zone situate în afară. (…) Dacă te gândești la dezvoltarea unei afaceri aici, pe viitor, trebuie să te gândești întotdeauna că vei fi într-o altfel de nișă. În care nu vei avea atât de multă concurență și competiție. Vei avea foarte multă bătaie de cap în a asigura ceea ce cel care vine să te viziteze așteaptă. Zonă mai puțin atinsă de către om sau dacă omul este, există acolo, el există într-o simbioză și într-o colaborare cu tot ceea ce îl înconjoară în acel fel în care chiar și cei care vin din exterior să aprecieze acea zonă altfel decât zonele care nu sunt incluse în ariile protejate”, a mai spus Alin Moș la Interviul Apuseni Transilvania.

Pe de altă parte, riscurile sunt evidente când vine vorba de mai proteja un areal natural cum este cel din Apuseni, în afara unui astfel de Parc, crede directorul PNA.

“O arie naturală protejată nu este chintesența a tot ceea ce înseamnă protecție și conservare. Însă, evident, riscurile pentru o comunitate aflată într-o zonă sub presiune, o zonă sensibilă, riscurile pentru acea comunitate ar crește foarte mult. În acest moment marea majoritate a acestor riscuri nu pot să fie percepute de către această comunitate, mai ales într-o fostă economie comunistă, actual capitalistă, emergentă, în care toată lumea încearcă să se dezvolte în forma în care îl vede pe cel de lângă el (…). Pentru că atunci când faci o investiție, care probabil unii dintre noi ne gândim că va dura zeci sau poate chiar sute de ani, te gândești la viitor. Iar viitorul pentru orice om înseamnă cei care vin după de el, copiii, nepoții. Întrebarea pe care trebuie să și-o pună în primul rând fiecare este ce le las?! Cât e de sigur că ceea ce am investit eu astăzi le va crea lor bunăstare pe viitor”!, a mai subliniat directorul Parcului Natural Apuseni.

Anul acesta,  Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a adoptat Regulamentul Parcului Natural Apuseni în 7 iulie 2022, emis și i publicat în Monitorul Oficial din nr. 753 din 27 iulie 2022. Primari ai unor comune din Cluj, printre care și Beliș, au criticat respectivul regulament și au arătat că el s-a adoptat fără ca localitățile afectate să fie consultate. 

Parcul Natural Apuseni a fost declarat arie protejată în 2004, iar asta presupune mai multe limite pentru a conserva biodiversitatea. În timp ce Comisia Europeană vrea ca până în 2030 să mărească rețeaua de zone protejate, comuna Beliș, din județul Cluj, vrea să iasă oficial din Parcul Natural Apuseni.

Locuitorii din Beliș sunt chemați  în data de 4 decembrie a acestui an să se pronunțe dacă vor să mai facă parte din Parcul Natural Apuseni. Primarul Viorel Matiș a explicat public că a inițiat acest demers deoarece regulile aplicate la nivelul Parcului împiedică dezvoltarea comunei iar pe de altă parte suprafața fondului forestier este gestionată greșit. În ultimii ani, o suprafață extinsă de pădure de brad și molid s-a uscat din cauza unei insecte cunoscută popular sub numele de ipide-gândaci de scoarţă sau gândaci tipografi, managemntul parcului natural fiind defectuos în această direcție, acuză autoritățile locale. În cazul în care referendumul va fi validat comuna va apela la instanță pentru a obține o sentință prin Beliș să fie scoasă din aria protejată.

Activiști de mediu din Cluj dar și oficiali ai Parcului au arătat că demersurile inițiate de Beliș au la bază presiuni imobiliare de a se contrui mai mult în aria protejată, mai ales că în ultima vreme a crescut numărul de solicitări pentru avizarea unor construcții din partea unor persoane care nu au domiciuliul în respectiva zonă.

Un localinic, citat de stirileprotv.ro, arăta că „Parcul a fost singurul stavil care ne-a mai ajutat și a fost împotriva acestor rechini imobiliari pentru că nu i-au lăsat să se extindă cu construcțiile în mijlocul pădurii, în mijlocul pășunii și așa mai departe”.

vezi și:

O comună din Cluj face referendum. Sub pretextul gândacului de scoarță, vrea să iasă din Parcul Natural Apuseni ca să se poată dezvolta

sursă foto: captura/apusenitransilvania.ro