Deziderat de capitală europeană: primar maghiar peste Cluj
Opinie by Luminiţa Silea - oct. 05, 2014 0 401
Nici Emil Boc, nici Anna Horvath, cu procentele pe municipiu de la europarlamentarele de anul acesta, nu văd posibil un scenariu etnic pentru conducerea Clujului. La recensământ avem aproape 50.000 de etnici maghiri, cu vreo 3500 mai puțini decât votanții care l-au instalat la primărie pe actualul primar, ardelean din Răchițele.
Să fii european înseamnă să fii deschis la scenarii. Adică să crezi că poți să schimbi mentalitatea a 4000 de oameni prin cultură și consensul politic de care tot vorbești (Florin Moroșanu -n.red) să se traducă în practică. Adică de azi până în 2020 (an cu alegeri locale pentru primărie) să apară un personaj care să pompeze cu adevărat în regenerarea orașului cealaltă jumătate de buget local de care dispune după asigurarea cheltuielilor de funcționare a primăriei. Unul care să sune la Județ și atunci când o face să își convingă omologul să facă o pădure-parc pe terenul Consiliului Județean, în parteneriat, fiind un proiect pentru clujeni. Adică unul care să nu declare că suntem europeni la noi acasă în Cluj-Napoca, ci unul în ochii căruia să putem vedea reflectat un oraș europen. Unul care să nu spună că el n-a prea înțeles liniile de program pe care le-ai făcut în stil american cu multe flipchart-uri în biroul de lucru , ci un orator care ne spune nouă cum va arăta orașul peste șase-șapte, zece ani.
O cetate cu Kolozsvar-ul la intrare, un oraș fară garaje în cartiere, cu un parc Cetățuie proprietatea primăriei, cu șapte galerii de artă în centru, cu un muzeu de artă cu situație juridică clară, cu Centrul Cultural Transilvania construit, cu elite care se coboară printre muritorii din Mănăștur ca să-i aducă la teatru, operă sau muzee (ăia din sondajele tale care au adeverit că deși locuiesc la Cluj, nu consumă cultură), un oraș cu locuri de joacă și străzi decente, o localitate unde primarul nu segreghează romii în mizerie ci are curajul să facă curat în comunitatea ilegală de la Pata Rât. Nu le face oraș în oraș, pe groapa de gunoi, cu bani europeni. O capitală a artei contemporane și o capitală a Transilvaniei unde dacă primarul bate cu pumnul în masă avem rezultate, nu doar spectacol public.
Și nu trebuie să fii mare strateg, e nevoie doar să ieși de câteva ori din țară, să înțelegi ce au făcut alții și măcar, în primă fază, să transpui ce-ai văzut chiar la tine acasă: să pui piatră cubică în loc de asfalt în centru, să modernizezi și să descoperi Canalul Morii și cu adevărat să întorci orașul spre Someș. Să chemi cu concurs pe unul celebru să-ți facă un zgârie nori, un muzeu al ardelenismului, să te apuci să plantezi măcar trei copaci pe aliniamentul străzilor, nu tradiționalii 10.000 de arbori în Pădurea Clujenilor de la capatul B-dului Muncii. Exemplele ar putea continua. Trebuie să ai dimenisunea europeană, nu doar pe cea ardeleană ca să compui un buget în jurul unul proiect mare, cultural.
Luptăm să aducem capitala culturală europeană la Cluj, dar nu știm de ce avem nevoie de ea. Suntem The EAST of WEST, ne salutăm cu Servus și avem cinci linii de program W.E.A.S.T (nu le mai înșir care sunt cele cinci) și un logo colorat. E consens politic pe proiectul de candidatură, dar directorul Moroșanu nu poate să zică români și maghiari în public, în fața elitelor și politicului din Cluj. Ca să nu agite spiritele. Că le-a agitat Funar destul și acum totu-i minutat și toată lumea colaborează indiferent de culoarea etnică. Ne-am plictisit de povestea cu românii și ungurii, dar în fiecare campanie electorală liderii români și liderii maghiari alimentează izolarea comunităților. Pentru că prinde. La fel e și la meciurile de fotbal și ne raportăm acum la Cluj și scandarea „afară, afară, cu ungurii din țară” , care sapă o prăpastie între comunități. Chiar și atunci când un fotbalist de etnie maghiară de la Universitatea înscrie golul sezonului în Liga 1.
Păi cum poți tu să aduci titlul la Cluj dacă nu poți zice cu voce tare, în fața primarului, în fața elitelor și în fața clujenilor care sunt problemele comunității tale? O să încerc tot eu un răspuns. Printr-o decizie politică. Asta e singura care poate să ne salveze în fața altor orașe din țară care chiar au nevoie de acest titlu. Sociologul Vasile Dâncu a intervenit după ce logo-ul colorat al Capitalei Cluj 2021 a fost criticat și a spus că e un steag fluturat peste cetate care să ne aducă împreună (Vezi declarațiile făcute pentru clujulcultural.ro). E o siglă colorată cea aleasă, nici alte sigle nu spun mare lucru, dar nu sunt colorate, ci monocrome. Dacă nu l-ai pus pe Matei, Avram Iancu, pe o bancă colorată într-un afiș al Capitalei Culturale Europene, pe suporterii Universității și cei ai CFR-rului între studenți îmbrăcați colorat, atunci măcar trebuia să îi propui lui Daisler să vopsească niște bănci sau niște balustrade de pe Someș în culorile Capitalei 2021 Cluj, ca măcar cineva să se simtă și să vopsească Sala de Sticlă în aceleași culori. Sau să vopsească Fabrica de Pensule în culorile logoului. Și da, pentru că prinde, trebuie să alergi cu un steag tricolor, îmbrăcat în verde, prin centrul orașului, că să strângi comunitatea în jurul proiectului de care te ocupi. Și banii.
P.S.: Sunt moldoveancă, jumătate bucovineancă. Locuiesc de 14 ani la Cluj. Mâncărurile delicioase ale copilăriei mele sunt încă tocinii și colțunașii. Taică-meu și acum îmi zice la telefon că acolo la voi toată lumea vorbește ungurește. Am prieteni etnici și mașină verde, de împrumut (din întâmplare). Am stat și stau în chirie la proprietari maghiari (tot din întâmplare). Acesta este un text din perspectiva ziaristului care scrie de mulți ani pe administrație locală și despre proiectele primăriei. Da, eu cred că un etnic german, maghiar, etc, are în el dimensiunea europeană și că el va exista peste zece-douăzeci de ani și că orașul va lua chipul și asemănarea sa. Că nu doar studenții, Ghenie, Filarmonica, universitățile, Fabrica de Pensule sau Electric Castle sunt capabile să ne ducă în Europa sau să ne facă să trăim într-un oraș european.
