1,7 milioane, 4 milioane, 2,2 milioane de euro. Sunt recordurile bifate de artistul Adrian Ghenie, format la Cluj, ultimele două chiar în acest an. actualdecluj.ro a vorbit cu un specialist în arta contemporană, cu precădere „Școala de la Cluj”, și l-a întrebat care e explicația.

Horea Avram este istoric de artă, teoretician media și curator independent. A absolvit Facultatea de Istoria și Teoria Artei din cadrul Universității Naționale de Arte București (1995). A urmat studii de master în Management Cultural la Ecole Superieure de Commerce de Dijon, Franța (1999) și a obținut titlul de doctor în Istoria Artei și Studiile Comunicării de la McGill University, Montreal, Canada (2012). Aria sa de cercetare vizează în special teoria reprezentării și cultura vizuală în relație cu noile tehnologii. A fost curatorul expoziției Alberti’s Open Window/Windows’98 — Open, în cadrul participării României la Bienala de la Veneția din 1999.

A organizat expoziții pentru InterAccess Electronic Media Arts Centre Toronto, Society for Arts and Technology [SAT] Montreal, Muzeul Național de Artă Contemporană București, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Spațiu Intact Cluj (Fabrica de Pensule), Galeria Jecza Timișoara, Atelier 35 București, Muzeul de Artă Arad. În prezent este asistent universitar la Departamentul de Cinematografie și Media, din cadrul Facultății de Teatru și Televiziune a Universității “Babeș-Bolyai”. A predat, ca lector invitat și asistent, la Universitatea Națională de Arte București, McGill University și Marianopolis College din Montreal.

Acum că-l cunoașteți și dvs., i-am cerut ca specialist să vă explice ce face acest tablou vândut marți pe 2,2 milioane de euro interesant pentru potențialul cumpărător:
„The Hunted” este o lucrare în care se regăsesc cele mai importante trăsături ale picturii lui Ghenie: spontaneitatea tuşei, încărcătura conceptuală, picturalitatea, finețea care converge cu forța de expresie. O temă clasică a picturii – peisajul – se regăseşte în această lucrare, dar având mai degrabă rolul de citat cultural, căci întreaga compoziție e de fapt o scenă stranie: un interior cu peisaj, babuin şi un fluture de noapte gigant. Scena pare desprinsă dintr-un vis, dar nu e vorba de un episod coşmaresc, ci mai degrabă dintr-un bizar moment ambiguu și paradoxal, cu alură suprarealistă.

„The Hunted” nu e cel mai mare record al lui Ghenie: în februarie a vândut „Sunflowers in 1937” pentru patru milioane de euro iar în 2014 „The Fake Rothko”  pentru 1,7 milioane de euro. Ce au acestea în comun? „Ceea ce au în comun lucrările „The Hunted”, „The Fake Rothko” şi „Sunflowers in 1937” este în primul rând instrumentarul lor care îmbină soluțiile plastice de factură abstractă – sau mai degrabă abstractizantă – cu figurativul, chiar dacă acest figurativ este estompat, agresat, negociat. Apoi, mai sunt referințele artistice pe care le pune în joc Ghenie, acest recurs la citat, la model fiind unul dntre elementele definitorii pentru arta lui. În lucrările sale îi putem găsi pe Hans Richter, Francis Bacon, Mark Rothko, Vincent van Gogh, Max Ernst prin mijloacele picturale împrumutate de la ei, sau uneori, cum e cazul lucrării cu floarea soarelui, chiar ca temă. Pictura lui Ghenie e în egală măsură abstractă şi figurativă, sumbră şi ironică, un tărâm al obscurității şi iluminării. Asta se pare că are rezonanță şi în ceea ce priveşte cererea pe piața de artă”, spune el.

În final, care sunt elementele care fac din Școala de la Cluj un reper acum în arta contemporană a lumii:

Cred că aşa numita „Şcoală de la Cluj” a devenit un reper pe harta artistică internațională pentru că artiştii acestui contingent au propus o paradigmă estetică diferită, bazată atât pe serioase mecanisme ale conceptualizării cât şi o excelentă tehnică. Conceptualizarea a venit din dorința multora de a ieşi din canoanele celor învățate la şcoală, de a se desprinde savant de ideile dominante şi de clişee, de a se racorda la contemporaneitate – în toate aspectele sale (ca gândire, ca piață de artă, etc.). Dar această dezbatere de idei a mers mână în mână şi cu o foarte solidă tehnică învățată la şcoală, la UAD. Figuri importante ale Clujului ca prof. Ioan Sbârciu sau Cornel Brudaşcu au avut o influență decisivă asupra multora, chiar dacă nu toți recunosc asta. Trebuie spus, însă, că acest val de artişti clujeni (aka Şcoala de la Cluj) nu înseamnă numai pictură: sunt artişti conceptuali care fac instalație, obiect, video şi care sunt la rândul lor extrem de apreciați şi expun acum în marile muzee şi galerii ale lumii (o listă scurtă a acestor artişti, pictori sau nu, include pe: Adrian Ghenie, Victor Man, Marius Bercea, Mircea Suciu, Șerban Savu, Radu Comşa, Ciprian Mureşan, Mircea Cantor, Florin Ştefan etc.)
Dar în acelaşi timp, dincolo de această paradigmă estetică solidă pe care au propus-o aceşti artişti, a fost şi o doză de noroc şi împrejurări favorabile care au condus la acest succes (atenția de care s-au bucurat din partea unor galerii, muzee, dealeri de artă, critici de artă etc). De ce Clujul? De ce acum? E un moment pentru fiecare şi ne bucurăm cu toții că suntem „pe val”.

Citește și:

Cum a vândut pictorul clujean Ghenie un tablou cu un babuin pe 2 milioane de euro

Ghenie își bate recordul de cel mai vândut artist român, vinde tablou cu 4 milioane euro

Actual de Cluj