Raport: renovarea clădirii Teatrului din Cluj costă zeci de milioane de euro
Cultură by Mihai Prodan - mai 30, 2026 0 17
325 milioane de lei, sau peste 60 de milioane de euro: aceasta e suma necesară renovării clădirii Teatrului Național din Cluj-Napoca. Ministerul are 30.
Informația și cifra vine din raportul anual de evaluare al instituției de cultură, consultat de actualdecluj.ro în condițiile în care în aceste zile la Ministerul Culturii are loc evaluare națională a activității managerilor instituțiilor pe anul trecut. Nu există mari speranțe: în condițiile în care clădirea se degradează, Ministerul Culturii nu are bani suficienți pentru renovare, nici pe departe.
Raportul de activitate pe 2025, semnat de managerul Mihai-Petre Măniuțiu și depus la Ministerul Culturii pentru evaluarea mandatului, documentează dimensiunile problemei: suma alocată de Minister acoperă mai puțin de jumătate din costul real estimat de arhitecți, chiar și dacă se taie costuri de peste tot. Mai mult, o inspecție ISU a găsit probleme de securitate la incendiu nerezolvate până la finalul anului, iar conducerea Teatrului a început să producă spectacole special concepute pentru a putea fi mutate, recunoscând că instituția se pregătește să funcționeze fără sediu propriu.
Arhitecții cer 325 milioane de lei. Ministerul a alocat echivalentul a 30 milioane de euro
Proiectul de reabilitare a clădirii – care găzduiește atât Teatrul Național cât și Opera Națională din Cluj-Napoca – este în lucru de câțiva ani. În 2025, firma de proiectare K&K Studio a finalizat faza DALI (documentația de avizare a lucrărilor de intervenție), ajungând la o estimare finală pe care raportul o descrie drept ”justificabilă economic și corelată cu standardele minime ale unei intervenții sigure și complete pe un monument de anvergură”: 325 milioane de lei sau 65 milioane de euro.
Ministerul Culturii a cerut o reducere radicală – la 30 milioane de euro, adică mai puțin de jumătate din suma estimată. Au urmat negocieri, o ”optimizare severă”: Teatrul și Opera au acceptat să renunțe la mobilier de birouri, la dotări sanitare de nivel superior, la o serie de echipamente. Dar niciuna din cele două instituții nu a acceptat să renunțe la modernizarea scenei mari și la sistemele tehnice necesare funcționării la nivel european.
Rezultatul: chiar și după toate tăierile, suma finală rămâne aproape dublă față de plafonul impus de Minister.
Soluția agreată în decembrie 2025, în cadrul unei întâlniri la Minister, este o „finanțare integrală, dar eșalonată” – cu alte cuvinte, renovarea se va face în etape, în funcție de fondurile disponibile.
Data estimată pentru începerea lucrărilor: cel mai devreme 2027. Iar aprobarea formală a documentației DALI, refăcute conform cerințelor, nu venise încă la momentul încheierii raportului.
Există și un blocaj administrativ suplimentar, la nivel local: echipamentele tehnice care deservesc clădirea trebuie amplasate pe teren aflat în proprietatea Primăriei Cluj-Napoca. Teatrul a obținut asigurări verbale de sprijin de la Primărie.
ISU a găsit probleme de securitate la incendiu. Una dintre ele rămâne nerezolvată
Mai mult, în iulie 2025, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Avram Iancu” al județului Cluj a găsit probleme după un control la teatru și a dispus trei măsuri de conformare.
Două au fost implementate: planurile de depozitare pentru spații precum garderoba și magaziile de decor au fost elaborate, iar căile de acces și evacuare au fost degajate și personalul – reinstruit.
A treia măsură – privind rezistența la foc și ignifugarea materialelor scenei – era, la sfârșitul anului trecut, încă neimplementată. Motivul invocat: complexitatea tehnică a structurii scenei și a construcției în ansamblu. Măsura „necesită analiză suplimentară la nivel tehnic și administrativ” și se află „în curs de analiză”.
Formularea din raport e prudentă, dar concluzia e îngrijorătoare: o clădire care primește în fiecare seară sute de spectatori are, la scena principală, o situație de conformitate la incendiu nerezolvată.
Nicio finanțare europeană nerambursabilă în 2025
Printre punctele slabe asumate explicit în analiza SWOT a raportului figurează „lipsa atragerii de fonduri europene nerambursabile”. Indicatorul de performanță din același raport confirmă: fonduri nerambursabile atrase în 2025 – zero lei.
Teatrul a depus, în toamna lui 2025, cereri de finanțare la Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest pentru două proiecte complementare – unul pe eficiență energetică și altul unul pe restaurare de patrimoniu. Discuțiile sunt în curs. Rezultate concrete: niciunul până la momentul redactării raportului.
Aceasta, în contextul în care 92% din veniturile teatrului provin din subvenția de stat. Din totalul de 18,2 milioane lei încasați în 2025, doar 1,4 milioane reprezintă venituri proprii – bilete, închirieri, sponsorizări.
Teatrul se pregătește să funcționeze fără sediu
Conducerea „a privilegiat producția spectacolelor la sala Studio Euphorion, cu distribuții mai mici și decoruri mobile, ușor de transportat, pentru a fi pregătiți cu un număr considerabil de spectacole, pe care să le relocăm în spații disponibile din Cluj și din vecinătate, pe perioada renovării Teatrului Național”. Altfel spus, repertoriul e construit parțial cu gândul la ziua în care teatrul va trebui să plece din propria clădire. Niciunul dintre cele nouă spectacole în premieră din 2025 nu e o producție de mare anvergură scenografică greu de mutat – opt dintre ele au avut premiera la Studioul Euphorion.
Raportul de activitate al Teatrului Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca pe anul 2025 a fost elaborat de managerul Mihai Măniuțiu în vederea evaluării mandatului de către Ministerul Culturii, conform Ordonanței de urgență nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură. La evaluarea de la minister din urmă cu câteva zile Măniuțiu a primit nota 9,63 pentru activitatea instituției sale de anul trecut în vreme ce colegul său de la Opera Națională din Cluj, Florin Estefan, cu care împarte clădirea, a fost notat cu 6,95, sub pragul de 7 sub care nu mai poate fi înnoit mandatul – a fost singurul dintre toți managerii evaluați în această situație. Aici raportul
