Închide

De ce e toamna „nebun de frumoasă la Cluj”

ActualitateCulturăTop News by Actual de Cluj - nov. 21, 2015 0 3609

Anul trecut pe vremea asta erați îmbrăcați în paltoane, în urmă cu doi ani fântâna din piața Avram Iancu era înghețată, acum patru ani era brumă prin oraș – și totuși Clujul se bucură, la sfârșit de noiembrie, de o toamnă neobișnuit de caldă și de lungă. De ce? L-am întrebat poate pe cel mai în măsură să dea acest răspuns – nu un meteorolog, cum ați putea crede, ci un poet. Dacă vă spune ceva expresia „o toamnă nebun de frumoasă la Cluj”, autorul acesteia e poetul clujean Horia Bădescu. L-am întrebat de ce e, totuși, toamna atât de frumoasă – obiectiv vorbind, dar și subiectiv.

Horia Bădescu locuiește în Mănăștur încă de când a scris celebra poezie „De Juventute”, ajunsă celebră prin versul de care aminteam.

De ce e toamna frumoasă la Cluj? „Toamna e specială și e frumoasă în sufletul nostru, e specială și e frumoasă pentru că de când mă știu eu toamnele la Cluj au fost lungi, pline de soare, de calm, pentru că sunt toamne ale unui oraș studențesc, sunt toamnele unui oraș cultural și toate aceste lucruri coroborează la a da această toamnă nebun de frumoasă, cum spuneam într-un poem al meu care a intrat în memoria colectivă”, spune el.

O fi Clujul un oraș viu, dar e viu și vara, și primăvara, și iarna. O fi toamna mai specială? Da, spune Bădescu – pentru că toamna îmbracă orașul într-o lumină specială. „Toamna la Cluj are o lumină specială, care poartă în ea întotdeauna o calmitate, un senin, o strălucire mai aparte poate decât în alte părți”, explică poetul.

horiabadescuL-am întrebat pe Bădescu care sunt locurile speciale din care toamna „nebun de frumoasă” de la Cluj se dezvăluie în amplitudinea sa. Le spune pe cele mai comune – „parcul orașului, de-a lungul Someșului, pe Cetățuie de unde Clujul se dezvăluie frumos, uneori de pe Feleac – sunt locuri care dau perspectiva Clujului”, dar l-am provocat să ne spună și un loc mai puțin obișnuit, să spunem din cartierul în care stă încă de la înființarea acestuia, Mănăștur. „O putem găsi oricând și în Mănăștur, de exemplu spre fântâna Sfântul Ioan, dacă ieși spre zona Făgetului, sau dacă coborâm din capătul Mănășturului către Someș, sau la Calvaria. Sunt locuri frumoase și în Mănăștur”, spune el.

În fine, poate cei mai tineri, între care și autorul acestui text, și-ar putea exprima mirarea despre faptul că, în 20 noiembrie, Clujul încă e cald iar vântul adie a primăvară. Nu e chiar atât de neobișnuit, spune Bădescu: „au mai fost asemenea zile frumoase. Și s-au modificat și anotimpurile, nu e nicio mirare că sfârșitul lunii noiembrie e plin de lumină și e o toamnă frumoasă la Cluj”.

Poemul „De Juventute”, scris de Bădescu, publicat în volumul „Cântece de viscol” și care conține faimosul vers „E toamnă nebun de frumoasă la Cluj”, va împlini anul viitor nu mai puțin de 40 de ani.

Bădescu e poet, dar a fost și director de instituții de cultură: a condus Teatrul Național din Cluj-Napoca între 1987 și 1990, între 1994 și 1998 a fost directorul Institutului Cultural Român din Paris, iar din 2001 până în 2005 a fost atașat cultural al Ambasadei României în Franța.

„De Juventute”:

Ascultă cum cântă întâiele brume,
dezmăţ de culori e-n copacii ursuzi.
Acum te poţi pierde pe străzi fără nume,
e toamnă nebun de frumoasă la Cluj.
Acum bate-n turnuri o oră regală,
din vechi manuscripte vocabule ies,
e-un ceas când oraşul în haine de gală
începe să cânte <sumus dum juvenes!>.

O stea poţi purta noaptea asta pe umăr
poţi iubi, poţi vorbi cu prietenii duşi,
poţi uita anii care se-adună la număr;
e toamnă nebun de frumoasă la Cluj!

Nici un comentariu

Scrie un comentariu