De ce avem nevoie de filosofie? Conferințe susținute de profesorul Vasile Muscă
ActualitateCulturăEducaţie by Actual de Cluj - oct. 24, 2018 0 1149
Fundația culturală ‘’Carpatica’’ anunță deschiderea unui ciclu de conferințe pe teme de filosofie. Ciclul face parte din obiectivele fundației, acelea a stabilirii unor relații între generații. Conferințele susținute de Prof. Vasile MUSCĂ încep de joi, orele 18.00, la galeria Casa Artelor, Bd. Eroilor nr. 16, Cluj-Napoca.
Profesorul Vasile Muscă, despre nevoia de filosofie:
„Ce mai poate oferi filosofia omului în zilele noastre? Iată o întrebare derutantă care își asteaptă un răspuns. Situația era cu totul alta acum o sută cincizeci de ani, sau chiar o sută de ani înainte. Dar, de atunci s-au schimbat multe în lume și, desigur, și în om. Înainte vreme filosofia constituia principalul ax de susținere al oricărei culturi, fie generală, fie ea specială, științifică sau de orice altă natură. Astăzi acest ax, dacă mai există unul de acest fel, s-a deplasat, el nu se mai ridică pe pământul binecuvântat al filosofiei. Situația aceasta a deplâns-o deja Kant în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea în termeni aproape de tragedie antică: filosofia odinioară o adevarată regină a spiritului la fel ca Hecuba a ajuns servitoare. Hegel cu orizontul său larg de gândire concepea cultura ca un sistem solar, în centrul căruia se află un soare, iar acest soare este filosofia. Absența acestui soare luminos aruncă totul în întuneric.
O cultură care nu are în centrul ei filosofia este ca un templu căruia îi lipsește ceea ce este mai important, altarul cu odoarele. Este și aceasta una din multele cauze ale gravei derute spirituale în care se chinuie omul contemporan. Pentru a o putea depăși credem că una din soluțiile cele mai pline de efect ar putea fi reașezarea filosofiei în locul pe care îl merită pe drept, care i se cuvine, de centru coordonator al noii culturi a viitorului.
Dar cum se poate pași pe terenul fascinant dar și dificil în același timp al filosofiei? Credem că cea mai sigură cale o oferă cunoașterea dezvoltării istorice a gândirii filosofice. Satisfacerea acestei exigențe corespunde cu istorismul fundamental al culturii europene, pe care l-a formulat la vremea sa Hegel. Conform cu principiile istorismului nici un fenomen al realitații și filosofia nu face excepție de la aceasta regula universală, nu este întreg daca îl consideră numai in prezentul său. El devine întreg numai dacă la prezent adaugăm și toate momentele trecutului său.
Filosofia, sensul și rostul ei ni se lămuresc dacă o privim din perspectiva istoriei sale.
La o primă privire generală, superficială, contactul cu trecutul filosofiei produce o impresie dezolantă. Frecventarea istoriei filosofiei sochează prin enorma diversitate a părerilor emise pe același subiect. De obicei, ce unul afirma celălalt neagă. Fiind vorba de o asemenea multitudine de păreri in locul unei concluzii unice, precise, se instaleaza un haos al opiniilor caracterizat prin contradicția dintre ele. Este ceea ce un antic, Agripa, numea topul disonanței părerilor (diafonia ton doxon). O istorie a filosofiei practicată cu spirit stiintific descoperă însă în spatele diversității haotice a părerilor ordinea necesară: sistemele filosofice nu vin numai unele după altele dar provin și unele din altele, între ele există o legatură de filiație. În acest sens, istoria filosofiei este cel mai minunat exercițiu ce se oferă unui om care vrea sa gândească. Ea oferă pildă unor mari eroi ai gândirii care pot institui ca model de urmat pentru alții. Esența filosofiei nu ni se poate lămuri oricât de insistent ne-am apleca asupra diversitații enorme pe care ne-o etalează gândirea de azi. Și trebuie să spunem că în prezent avem în lume mai mulți filosofi decât a avut aceasta în toată istoria ei.
Astfel că esența filosofiei ca miezul culturii omenesti o putem întelege într-o formulă mai potrivită întorcându-ne în trecutul ei, pornind chiar de la originile sale grecești.
Ceea ce se pretinde omului contemporan pentru a se putea elibera de criza în care se află este să înțeleagă între altele situația sa spirituală, încercând să gândească în termeni cât mai clari cultura epocii noastre.
Cunoașterea gândirii altora, prin studiul istoriei filosofice oferă ocazia cea mai potrivită pentru a dobândi lumina gândirii proprii ca singura posibilitate ce se ofera omului de a-și stapâni timpul și pe sine.”
