Curtea de Apel Cluj respinge acțiunea în instață a unei asociații împotriva gazoductului din Tuzla, care e aproape gata

Actualitate by Actual de Cluj - iun. 01, 2025 0 117

Ministrul Energiei Sebastian Burduja acuză ”părți interesate” de la vedere și din umbră ale căror interese sunt deranjate de proiectele de infrastructură mare, după ce Curtea de Apel Cluj a respins acțiunea unei asociații împotriva autorităților în proiectul Neptun Deep – pentru că acțiunea e prescrisă.

”Am câștigat, din nou. Pentru securitatea energetică a României, pentru energie românească mai multă, mai sigură și mai ieftină. În mandatul meu, am reușit să câștigăm toate litigiile majore împotriva marilor proiecte energetice. Așa se explică disperarea unora și altora, pentru că le deranjăm interesele proprii — și, mai ales, ale “părților interesate” de la vedere și din umbră”, a arătat Burduja ieri după ce Curtea de Apel Cluj a respins pe fond acțiunea introdusă de asociația Bankwatch România împotriva Ministerului Energiei, Transgaz și Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate. ”Sentința confirmă că acțiunea introdusă de asociație este prescrisă, deși asociația a formulat mai multe plângeri prealabile către Minister, la intervale diferite de timp, cu același obiect (copy-paste), în speranța de a rămâne în termen și a putea bloca oricând proiectul energetic prin introducerea acțiunii. Excepția de nelegalitate invocată de Banckwatch a fost și ea declarată inadmisibilă”, spune el.

Burduja acuză că litigiile de mediu sunt ”promovate abuziv de câteva organizații împotriva proiectelor esențiale pentru securitatea energetică a României”, nu au temei legal ”și pică una după alta în instanță”.
Decizia instanței de apel de la Cluj permite gazoductului Tuzla – Podișor să meargă înainte, fiind una dintre cele mai importante investiții în infrastructura energetică din ultimele decenii, parte a proiectului Neptun Deep. Proiectul este finalizat în proporție de peste 98%, iar recepția oficială va avea loc în următoarele 60 de zile.

ONG-ul care a cerut în instanță oprirea lucrărilor pentru gazoductul Tuzla-Podișor, cerere respinsă în urmă cu câteva zile definitiv de instanța din Cluj, arată că autorizația de construcție pentru lucrări e expirată.

Acesta este doar o etapă a procesului. Asociația a cerut Curții de Apel Cluj suspendarea autorizației de construire până la soluționarea definitivă a cazului prin care cere anularea autorizației de construire și recunoașterea expirării valabilității acesteia. Prin procesul principal, demarat în februarie, asociația susține că lucrările s-au desfășurat fără o autorizație de construire valabilă și cere anularea ei.

Tuzla-Podișor este conducta care leagă exploatarea gazelor in Marea Neagră de sistemul național de transport și facilitează astfel utilizare acestuia. Conducta ar transporta în medie opt miliarde de metri cubi de gaze pe an, ce pot genera zece milioane de tone de emisii de gaze cu efect de seră anual, mai mult decât termocentralele pe cărbune în 2022, când au generat 8 milioane.

Anul 2024 a fost primul în care temperatura medie globală a depășit pentru prima dată 1.5 °C față de perioada pre-industrială, un prag stabilit prin consens științific la nivel global pentru combaterea schimbărilor climatice. Cercetătorii au avertizat că această creștere devine tot mai greu de oprit, iar omenirea trebuie să adopte urgent soluții pentru a evita cele mai negative efecte precum fenomene meteo extreme, lipsa apei și scăderea producției alimentare.

Scopul conductei, pe lângă preluarea gazelor extrase din Neptun Deep, este de a alimenta noile centrale electrice pe gaz planificate în România, dar și de a exporta gaze către Ungaria și Austria. Conducta va facilita dublarea consumului de gaz fosil în România începând cu 2027, conform estimărilor Transgaz. Gazoductul ar urma să transporte cel puțin o sută de miliarde de metri cubi de gaze din Marea Neagră, cu emisii de dioxid de carbon estimate de către un studiu independent la 10,4 milioane de tone pe an, mai mult decât emisiile de la termocentralele pe cărbune în 2022, ”tocmai acel combustibil poluant pe care se presupune că gazul l-ar înlocui” după cum arăta recent ONG-ul. ”Cumulat, cele două proiecte au un impact climatic semnificativ care nu este însă prevăzut nici în acordul de mediu emis în 2018 pentru Tuzla-Podișor, dar nici în cel emis în 2024 pentru Neptun Deep”. acuză Bankwatch România. ”Autoritățile nu recunosc gravitatea situației climatice și continuă să extindă infrastructura de gaze fosile. În 2024 am trăit cel mai cald an din istoria omenirii, în România ne-am confruntat cu secete prelungite și furtuni puternice, care se vor intensifica în viitor. Dezastrele climatice din lume au costat mai mult ca niciodată. Contrar a ceea ce ni se spune, gazul fosil nu este o soluție pentru combaterea schimbărilor climatice. Acesta contribuie la încălzirea atmosferei și la degradarea sănătății oamenilor”, a spus Raluca Petcu, coordonator campanie gaze fosile la Bankwatch România.

Gazoductul Tuzla-Podișor afectează și 13 arii naturale protejate de interes european și trei situri cu zone umede, regiuni cu resursă de mare valoare naturală şi economică, dar evaluarea impactului a fost realizata doar pentru 8 dintre ele. Printre acestea se numără Parcul Natural Comana, o oază de relaxare pentru mulți bucureșteni, care adăpostește specii vulnerabile și rare, vegetale și animale, dar și zone speciale de interes științific, istoric sau peisagistic.

Pe lângă impactul negativ de mediu, costul proiectului a crescut semnificativ, de la 371 milioane euro în 2018, la 500 milioane de euro în prezent. Finanțarea gazoductului Tuzla-Podișor este asigurată parțial de Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții. Transgaz a obținut 85 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare în anul 2023, și 150 de milioane credit de la BEI în 2018, însă restul sumei a fost acoperit de credite private. Un alt aspect important, acuză ONG-ul, privește compania contractată pentru construcție, care ar fi implicată în scandaluri de corupție majore în Turcia. ”Gazoductul Tuzla-Podișor înseamnă milioane de euro cheltuite pentru o infrastructură energetică ce sporește dependența României de combustibilii fosili. Vor fi necesare investiții suplimentare în viitor pentru a asigura o tranziție energetică la surse cu adevărat sustenabile”.

Nici un comentariu