Închide

Cum se conturează trend-ul imobiliar al „orășelelor” din și de lângă orașe, inclusiv la Cluj. Avantaje, dezavantaje, ce se promite și ce lipsește încă?

Economie by Kristina Reştea - mai 22, 2024 0 90

Vrei să stai la casă, dar asta înseamnă să devii dependent de mașină. Optezi pentru un apartament nou, dar atunci ai toate șansele să nu găsești aproape nici măcar un parc decent. Te muți într-o locuință recent construită, dar trebuie să traversezi orașul ca să mergi la înot sau ca să îți duci copilul la grădiniță sau la școală. Stai la casă și ai curte, într-o localitate aproape de oraș, însă nu ai în zonă niciun loc de socializare sau trebuie să conduci chiar și pentru a-ți cumpăra o pâine. Sau le vrei pe toate, dar nu ai bani suficienți. Cam acestea ar fi o parte dintre opțiunile/ dilemele cumpărătorului care se aventurează în piața imobiliară, iar Cluj-Napoca e, oricum, cel mai scump oraș din țară. Trend-ul dezvoltărilor cu funcțiuni începe să prindă contur și în România, cu unele exemple punctuale. O analiză pe tema proiectelor mixed-use, publicată în Economedia.

Chiar dacă s-a construit mult în anii recenți, dezvoltările din marile orașe și de lângă ele au mers pe principiul pe care arhitecții îl numesc „urbanism de parcelă” – fiecare dezvoltator și-a gândit proiectul în felul cel mai avantajos pentru el, iar profitabilele locuințe au luat-o înaintea serviciilor.

Apar, însă, încet-încet, cumpărătorii care le vor „pe toate” (și o locuință decentă, dar și facilități de care ai nevoie în traiul zilnic) și chiar și unele proiecte care includ mai multe servicii sau promit că, în viitor, le vor include.

Cu toate acestea, exemplele unor „orașe lângă oraș” care oferă tot ceea ce are nevoie un locuitor, pe modelul unui „oraș de 15 minute” și în care s-a format o adevărată comunitate locală se pot număra pe degete. Cele mai multe dintre aceste proiecte momentan doar au vândut apartamentele/casele, iar facilitățile oferite sunt încă limitate și rezervate la locuri de plimbare, câteva magazinașe și câte o farmacie, pentru strictul necesar. Alte servicii mai complexe, cum ar fi grădiniță sau teren de baschet mai au încă de așteptat în cele mai multe dintre aceste locuri.

Astfel, trendul dezvoltării imobiliare „mixed-use”, care combină locuințele cu diverse facilități și servicii, este încă la început în România, iar segmentul de proiecte rezidențiale integrate de mari dimensiuni, care să ofere locuitorilor toate facilitățile necesare, prezintă un potențial de creștere semnificativ, spun specialiștii imobiliari consultați de Economedia.

Ce servicii au început constructorii să includă la pachet în ansamblurile de locuințe, unde se amenajează acestea, cum se construiesc prețurile, care sunt avantajele și dezavantajele din noile ansambluri, cum arată traiul aici? Economedia vă creionează peisajul unui segment cu perspectivă din piața imobiliară, iar pentru asta am discutat cu specialiști din piață, consultanți, dezvoltatori și locuitori din noile zone.

Pe dealuri, în Cluj-Napoca. Locuitor într-un ansamblu cu servicii, încă în lucru: „Pui în balanță avantajele și dezavantajele”

Cum arată traiul într-un ansamblu nou, care prevede și servicii? Am vrut să vedem care sunt avantajele și dezavantajele locuirii într-un astfel de loc, așa că vă invităm, pentru început, să ne însoțiți într-o vizită virtuală spre dealurile celui mai scump oraș imobiliar din țară: Cluj-Napoca.

Până să ajungem la destinație, într-un peisaj de primăvară, în extensiile imobiliare ale Clujului coexistă pașnic, de o parte și de alta a aceluiași drum: un ansamblu rezidențial recent construit, cu acces privat pentru locatari – un „residence” cu barieră, și o grădină în care… ei bine, o grădină în care pasc liniștiți doi cai (frumoși). Urbanizarea se face în etape și durează. Există încă aici urme ale locurii rurale și proprietăți cu toaleta în curte, dar și case noi, construite pe dealuri, cu panouri fotovoltaice și finisaje de lux, care costă peste 400.000 de euro.

Pe o parte a drumului:

Și pe cealaltă:

 

Ne abatem de la drumul principal, pe o stradă încă neasfaltată:

Și nimerim într-un alt tip de peisaj: e aici, încă în șantier, un ansamblu de case, în cadrul căruia drumurile sunt deja trasate și parțial realizate, inclusiv cu trotuare. Mă surprind remarcând apariția trotuarelor și constat (pentru a câta oară?) că normalitatea a ajuns să treacă la capitolul minuni imobiliare în urbanismul de parcelă al celui mai scump oraș din țară. Există și o înțelegere între locatari că aceștia nu vor parca în drum, în condițiile în care au garaje proprii, pentru a lăsa degajată strada.

Terenul are alocată o zonă de servicii pentru o etapă următoare, în care, alături de case, sunt prevăzute și servicii: o piscină și un restaurant, dezvoltatorul având deja experiență în sectorul HoReCa.

Zona e încă în șantier și în vecinătate apar și alte construcții, dar, la nivel de randare, proiectanții au așezat și sectorul cu servicii:

Foto: Bella Vista, randare proiect/ Facebook

 

Alina, antreprenoare care își conduce de la Cluj propria firmă de cercetare de piață, s-a mutat aici de curând, de câteva luni, la aproximativ doi ani de când a semnat tranzacția. A făcut achiziția pe când proiectul era doar atât – proiect, dar dezvoltatorul avea autorizația de construire și planul de execuție. S-a interesat de reputația dezvoltatorului, a studiat proiectul și a decis că, din ceea ce îi oferă piața locală, aceasta este opțiunea cea mai potrivită pentru familia sa. Proiectul e încă în șantier, s-au construit primele case și s-a trasat zona în care se vor construi o piscină și un restaurant. „A contat și asta. Nu însemna că iau o casă într-un loc izolat și că va trebui să ies în oraș ca să pot accesa orice serviciu de loisir. A contat. Aici sunt drumuri, cu trotuare amenajate, avem aproape o zonă de plimbare frumoasă. Proprietățile pe care le-am găsit în alte zone aveau avantajul apropierii de centru, dar acolo nu aveam locuri de plimbare, erau trotuare mici. Aici sunt și câmpuri, vezi chiar și căprioare, fazani, avem locuri de scos cățelul la plimbare”, spune Alina. Cățelul e un „proiect” dorit de fiica sa, care acum, la casă, se poate în sfârșit concretiza.

La capitolul dezavantaje, cap pe listă e distanța față de oraș. „Dimineața faci mult până la școala de centru și depinzi de mașină, dar nu totalmente. Fiica mea se întoarce de la școală cu autobusul, dar dimineața ar trebui să schimbe două mijloace de transport, așa că o mai ducem noi. Dimineața trebuie să pornim destul de devreme de acasă și avem aceleași probleme ca toți clujenii”, spune Alina, într-un oraș cu trafic blocat înainte de ora de începere a programului de școli/ grădinițe.

Pe de altă parte, „în weekend, distanța e un avantaj. Te detașezi un pic – ești cumva și în oraș, dar și în afară. Dar da, când ai de făcut multe și ai de alergat, e mai complicat un pic”, admite Alina. Pentru cumpărături, cea mai apropiată opțiune rapidă ar fi la strada principală (până la care ai de mers câteva minute pe drumul încă neamenajat), unde a apărut un Mega Image la parter de bloc și un Panemar, celebru lanț de patiserii din Cluj. Tot pe aici e și traseul autobuzului. „Așteptăm cu interes proiectul primăriei, cu pădure-parc, bazin olimpic. Adică e frumos să te duci la plimbare pe dealuri, dar e important să ai și acces la unele facilități amenajate”, subliniază Alina. Acum, pentru antrenamentele de volei traversezi orașul, la fel și dacă vrei să mergi la înot.

Drumul încă neamenajat e un alt dezavantaj. Apoi, fiindcă o zonă în dezvoltare, locatarii vor avea de îndurat încă o vreme praful de șantiere.

„Pui în balanță avantajele și dezavantajele și vezi dacă plusurile sunt peste sau gândești cu un an-doi înainte. Eu am văzut potențialul proiectului – când va fi gata și făcut va fi unul de top pe Cluj. Aici, de banii ceruți, mi se pare că s-a livrat calitatea promisă”, spune Alina.

Cât despre cei care și-au cumpărat locuințe aici, printre ei sunt români din străinătate care se întorc, familii cu venituri ridicate, iubitori de animale. „În zone rezidențiale, lângă orașe mari americane, găsești prețuri pe care le găsești în Cluj și nu ne gândeam să ajungem aici”, spune tânăra.

Indiferent de ceea ce mai include în proiect câte un dezvoltator sau altul, în noile cartiere locatarii simt lipsa serviciilor gândite unitar și ale celor cu acces public. „Aici, în zona aceasta, e forță de muncă activă, populație tânără cu copii, e plin de copii care vin de la școli. Un teren de baschet lipsește în cartier, spații pentru viață comunitară, că spirit ar fi, ca să ne întâlnim nu doar pe Facebook, pe un grup. Lipsește un centru de cartier. Proiectul acesta de hub educațional ar fi foarte bine primit”, menționează Alina. În această lună, de campanie electorală, primăria a demarat lucrările pentru Bazinul competițional de înot din cadrul HUBului Educațional – în cartierul Borhanci.

Deocamdată, se mulțumește fiecare cu ce are la el acasă.

Modelul românesc: Blocuri și apoi mai vedem. Arhitect-șef: „Pentru a ajunge la o comunitate este nevoie de spatii de întâlnire, spații de socializare și interacțiune”. Iar acestea sunt încă puține

Pe terenurile disponibile ale Clujului, dar și în alte piețe imobiliare active din țară, dezvoltatorii au început adesea cu blocurile și au rămas la acest stadiu, adăugând, eventual, câte un spațiu de joacă minuscul, cu mochetă verde și un tobogan. Apartamentele se vindeau rapid și aduceau venituri imediat. S-au dezvoltat, astfel, sute de apartamente prin și pe lângă orașe. Cu sau fără drumuri, cu sau fără servicii. În ceea ce privește „modelul” de până acum – ceea ce s-a întâmplat cu precădere prin preajma orașului (si în extensiile sale, de altfel) a fost mai degrabă construire de locuințe și, ulterior, adăugarea de servicii, când furnizorii au sesizat oportunitățile pe care le aduceau rezidenții noilor apartamente, spun specialiștii. Adică dezvoltatorii au făcut blocuri și apoi au apărut câte un magazin de cartier, câte o farmacie, câte o grădiniță privată, în zonele în care erau mulți clienții rezidenți.

În ședințele de urbanism ale Consiliului Județean Cluj, în care se aprobă proiectele propuse în județ, specialiștii au început să solicite servicii. În perioada recentă, au apărut și astfel de spații, dar ele vin mai ales ca obligație, explică, pentru Economedia, Claudiu Salanță, arhitectul-șef al județului Cluj, care și dă, periodic, exemple de „așa da” pe pagina sa de Facebook.

„Spațiile publice sau cu valențe publice au ajuns să fie solicitate în cadrul comisiei de urbanism în special din perspectiva socială a necesității asigurării unor spații care să poată ajuta la coagularea unei comunității”, explică, pentru Economedia, Claudiu Salanță, arhitectul-șef al județului Cluj. „Pentru a ajunge la o comunitate este nevoie de spații de întâlnire, spatii de socializare și interacțiune. Acestea pot fi spațiile verzi, zonele de achiziționare a unor produse. În cazul unor proiecte, de exemplu un ansamblu de la Aiton unde avem și un spațiu dedicat comunității – momentan amfiteatru deschis în care comunitatea se întâlnește și pe viitor o sală de dans -, iar la altele au venit ca cerință a comisiei de urbanism, cu ansambluri de case de la Gilău sau Apahida fiind exemple clare ale funcționării acestor zone”, menționează Salanță.

Foto: Case Aiton, Revista Arhitectura, via Claudiu Salanță

 

 

Proiect în Gilau, foto Claudiu Salanță

Dezvoltatorii și serviciile: Unul face o grădiniță, unul spații comerciale, unii spații de sport. Cum se fac calculele?

Cristina Gherman, manager al agenției imobiliare Rems din Cluj, ne dă câteva exemple de proiecte cu servicii în acest oraș: un proiect în Bună Ziua cu grădiniță, un ansamblu cu spații comerciale și un mic parc, în același cartier, un altul în Borhanci, cu grădiniță privată, un ansamblu în construcție pe o fostă platformă industrială din nordul orașului, cu grădiniță, spații comerciale, sală de sport, un altul în Gheorgheni, aproape de lac, cu sală de sport, piscină și spații comerciale la parter, unde acces la sala de sport și piscină au doar locatarii ansamblului. În Mărăști s-a realizat un alt proiect, cu birouri și apartamente, cu acces la sală de sport și piscină pentru oricine dorește. „Orice ansamblu mai mare, prin autorizație, are obligația de a construi loc de joacă și un părculeț”, spune Gherman.

La Cluj s-a lansat de asemenea inițiativa unui master plan de cartier, pentru zona Sopor: ar fi primul cartier gândit organizat din epoca recentă a orașului. Un cartier pentru peste 25.000 de locuitori, pe 250 de ha, cu străzi, trotuare, școli, grădinițe, servicii, birouri, parcuri, acces la zone de agrement și la transport public – așa ar trebui să arate viitorul cartier Sopor, al cărui Plan Urbanistic Zonal masterplan Sopor a fost trasat de arhiecți, după un concurs lansat de municipalitate. Proiectul a fost lansat încă din 2019. Marea provocare: proiectul încearcă să structureze reguli pe terenurile a aproximativ 800 de proprietari, așa că divergențele sunt multe. Detalii AICI

Managerul unei companii de construcții, care a construit și în oraș, dar și într-o localitate de lângă Cluj-Napoca ne explică și cum își calculează dezvoltatorii serviciile, prețurile și bugetele. „Nevoile sunt multe, dar depinde și de costurile pe care le ai. Iar serviciile cresc costurile. Și atunci faci o selecție – dacă vinzi cu 3500 euro/mp, sigur, pui piscină, sală de fitness, magazine, dar dacă faci locuințe pe care le vinzi cu 1700 de euro/mp planurile arată altfel”, ne explică constructorul. Astfel, un ansamblu de locuințe în afara orașului, cu un spațiu verde, dar fără multe alte facilități se vinde la prețuri destinate clasei medii, ceea ce, la Cluj, înseamnă oricum un buget considerabil.

Specialist imobiliar: „Trendul dezvoltării imobiliare ”mixed-use” e încă la început”. Câteva exemple, în București și Brașov

Gabriel Blăniță, Associate Director Valuation & Advisory Services la Colliers România, ne-a răspuns la o serie de întrebări pe această temă și creionează peisajul acestui segment de piață.

  • Există astfel de proiecte în sau lângă București sau în alte mari orașe din țară? Se poate vorbi despre un trend?

Specialistul spune că, în cadrul pieței rezidențiale din România, dezvoltatorii imobiliari adoptă adesea o strategie de a alege zonele periferice pentru proiectele lor, din cauza costurilor mai reduse ale terenurilor în comparație cu zonele centrale ale orașelor.

„Această abordare este benefică atât pentru dezvoltatori, cât și pentru cumpărători, care sunt atrași de prețurile mai accesibile ale locuințelor din aceste zone, în contrast cu cele din centrul orașelor. Trendul dezvoltării imobiliare „mixed-use”, care combină locuințele cu diverse facilități și servicii, este încă la început în România, iar segmentul de proiecte rezidențiale integrate de mari dimensiuni, care să ofere locuitorilor toate facilitățile necesare, prezintă un potențial de creștere semnificativ”, spune Blăniță. Proiecte precum Greenfield (nu lipsit de probleme pe parcurs – detalii AICI, n.red.) și Cosmopolis din București, și Coresi din Brașov, reprezintă, în opinia reprezentantului Colliers, „exemple de ansambluri rezidențiale ample, dezvoltate pe parcursul a 10-15 ani, care se apropie cel mai mult de modelul de dezvoltare integrată de la marginea orașelor”.

Spre exemplu, ansamblul Cosmopolis are, alături de blocuri de apartamente, spații comerciale, două grădinițe private, spații de joacă și transport zilnic, pe bază de abonament, înspre metrou.

Indiferent însă de câte servicii pun dezvoltatorii pe propria „insulă urbană”, accesul rămâne esențial.

„Fenomenul de work from home aduce contribuții pozitive, însă munca de la distanță nu va înlocui complet munca de birou. Astfel, proximitatea față de locul de muncă, timpul petrecut în trafic, precum și accesibilitatea mijloacelor de transport în comun vor continua să joace un rol crucial”, spune reprezentantul Colliers.

  • Cum arată interesul dezvoltatorilor pentru astfel de proiecte? Dar cel al cumpărătorilor?

„Integrarea multiplelor servicii în ansamblurile rezidențiale reprezintă o echilibrare delicată între costul dezvoltării acestora și menținerea unui nivel de accesibilitate pentru cumpărători. Există un interes din ce în ce mai mare atât din partea dezvoltatorilor, care văd aceste proiecte ca pe o modalitate de a oferi valoare adăugată locuitorilor, cât și din partea cumpărătorilor, care caută nu doar o locuință, ci un stil de viață îmbunătățit. Pe viitor, se preconizează o creștere a acestui segment în România, pe măsură ce cererea pentru locuințe care oferă un echilibru între calitatea vieții și accesibilitate continuă să crească”, consideră Blăniță.

  • Avantaje/dezavantaje ale proiectelor mixed-use

„Proiectele rezidențiale integrate oferă avantajele comodității și accesibilității unei game variate de servicii și facilități, de la spații comerciale la zone de relaxare și spații verzi, facilitând astfel interacțiunea socială și promovând un sentiment puternic de comunitate. Aceste ansambluri sunt concepute având în vedere siguranța locatarilor și adesea includ soluții prietenoase cu mediul, contribuind la un stil de viață mai sănătos și la reducerea impactului asupra mediului înconjurător”, spune specialistul imobiliar.

Pe de altă parte, aceste proiecte pot avea dezavantaje legate de locația lor, fiind adesea situate la periferia orașelor, ceea ce poate implica un acces mai dificil către centrul urban și către anumite servicii specializate care nu sunt incluse în proiect. „De asemenea, costurile asociate cu achiziția și întreținerea unei locuințe într-un astfel de ansamblu pot fi mai ridicate, iar densitatea mare a construcțiilor poate duce la riscul de supraaglomerare a spațiilor comune. Astfel, deși proiectele rezidențiale integrate reprezintă o opțiune atractivă pentru mulți cumpărători, ele necesită o evaluare atentă a preferințelor și nevoilor individuale”, menționează Blăniță.

  • Cum sunt prețurile în aceste ansambluri față de media orașelor?

În ansamblurile rezidențiale integrate situate la periferia orașelor, prețurile sunt, în general, mai accesibile în comparație cu dezvoltările similare din zonele centrale, spune reprezentantul Colliers. „Această diferență de preț se datorează adesea costurilor mai reduse ale terenului în aceste zone periferice. Cu toate acestea, integrarea unei game largi de servicii și facilități în cadrul acestor proiecte poate adăuga costuri suplimentare dezvoltării, influențând astfel prețul final al locuințelor. De asemenea, perioada îndelungată de construcție a unui ansamblu complex, care poate oferi de la spații comerciale la zone de agrement, este un alt criteriu important de luat în calcul, deoarece dezvoltarea progresivă a facilităților poate influența atât percepția valorii, cât și costurile asociate”, menționează Blăniță.

Prețul final al unei locuințe în aceste ansambluri nu depinde doar de locație și de gama de servicii oferite, ci și de alți factori precum calitatea construcției, eficiența soluțiilor utilizate pentru încălzire, răcire și alte sisteme tehnologice integrate, adaugă consultantul imobiliar. „Aceste aspecte tehnice și calitative pot justifica diferențe de preț față de media pieței și oferă o valoare adăugată locuinței în termeni de confort și sustenabilitate pe termen lung. Astfel, potențialii cumpărători ar trebui să evalueze atent aceste variabile atunci când iau în considerare achiziționarea unei locuințe”, conchide Blăniță.

De la începuturile „mixed-use”: Proiectul de dincolo de gara din Cluj, inspirat dintr-o excursie în Silicon Valley

La Cluj, unul dintre primele proiecte gândite cu funcțiuni mixte care au și intrat în șantier a fost Liberty Technology Park, cu o primă etapă livrată în 2013, într-un moment în care pe piață începea să se contureze noua generație de birouri – în centre de afaceri. Proiectul, demarat de fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza, viza transformarea unei foste platforme industriale – fosta fabrică de mobilă Libertea – în complex de birouri, cu servicii, dar și apartamente. Proiectul a păstrat și clădiri ale fostei fabrici. În primă fază au fost construite spațiile de birouri și aici a apărut și primul „accelerator de afaceri” funcțional în Cluj. Spre deosebire de alte centre de afaceri, proiectul avea un mare dezavantaj: dinstanța față de centrul orașului, acesta fiind amplasat dincolo de linia ferată, în fosta zonă industrială. „Eram proiectul de dincolo de gară”, își amintește Nina Moldovan, fost CEO al companiei, acum manager al unui hotel de 5*. Așadar, pentru a fi atractiv pe o piață în care concurența începea să se ascută, acesta trebuia să aducă ceva extra – cum să atragi aici companii, care la rândul lor să își aducă angajații (printre cei mai răsfățați angajați ai momentului: programatorii)?

„Inițial nu s-a știut ce vom face aici – mai multe opțiuni erau pe masă, inclusiv reluarea producției, care, în final, s-a dovedit a fi o idee neviabilă”, își amintește Moldovan. În cele din urmă, s-a decis că planurile imobiliare ar fi cele mai atractive, iar ansamblul propus a fost unul mixt: birouri, locuințe, servicii. „Înainte de a demara proiectul, am fost, cu domnul Sturza, într-o vizită în Silicon Valleya, am vrut să vedem care e modelul acolo”, povestește Nina Moldovan. Iar modelul a fost unul cu servicii la pachet. În „parcul tehnologic” de dincolo de gară au apărut spații de birouri, dar și zone de servicii chiar „în curte”, pe care altfel angajații nu le găseau neaparat în zonă – zone de cafenele, de luat masa, centru de sport, spațiu medical și acceleratorul de afaceri. Iar zona a devenit gazdă de evenimente – de tehnologie, de arhitectură, de ciclism, pentru a-i atrage și pe alții să se convingă că spațiul „de dincolo de gară” se pretează la așa ceva.

Sursa foto: Liberty Technology Park Cluj/ Facebook

„Una dintre cele mai populare zone a fost cea de barbeque”, își amintește Moldovan. Noii locatari aveau nevoie de spații de socializare.

Între timp, proiectul și-a schimbat proprietarul și White Star Real Estate a dat drumul șantierului pentru componenta rezidențială – un ansamblul cu 268 de apartamente. „Unul dintre marile avantaje în a fi amplasat într-un proiect mixt este că rezidenții vor beneficia de facilitățile existente și de cele care se vor adăuga aici”, spun dezvoltatorii care au preluat proiectul Liberty și vând și apartamente.

Dezvoltator cu proiecte în București, Cluj și Timișoara: Facilități precum magazine de proximitate, grădinițe și cluburi sportive sunt acum tot mai căutate în viitoarele proiectele rezidențiale

Dezvoltatorul Speedwell are proiecte în diverse stadii în mai multe zone din țară. Unul deja finalizat, la Cluj, deși amplasat într-un cartier deja tradițional, cu acces la mijloace de transport în comun și servicii, a adăugat și diverse facilități pentru locatari și pentru chiriașii spațiilor de birouri. De ce era nevoie de ele?

„Unul dintre conceptele de bază în jurul cărora ne construim proiectele este Transit-Oriented Development sau orașul de 15 minute. Prin implementarea acestui concept, ne propunem să asigurăm accesul rezidenților la servicii de bază aflate la o distanță de 15 minute de mers pe jos, sporind astfel confortul rezidenților și promovând angajamentul față de societate și sustenabilitate”, transmit dezvoltatorii, care susțin că își doresc crearea unor comunități oarecum autonome, în care rezidenții au acces facil la servicii de bază pe o distanță scurtă.

„Am încercat să includem aceste servicii în toate dezvoltările noastre pentru că înțelegem că accesul la facilitățile esențiale nu este doar o comoditate, ci un aspect fundamental al vieții urbane moderne. Fie că este vorba de asigurarea accesului la asistență medicală, educație, recreere sau spații comune includem servicii diversificate pentru a răspunde nevoilor rezidenților și chiriașilor noștri”, spun reprezentanții Speedwell.

În cadrul proiectelor deja operaționale se numără Record Park primul ansamblu mixt, construit în Cluj-Napoca, finalizat în 2020. Acesta integrează diverse componente precum spații rezidențiale, de birouri și de retail – rezidenții și chiriașii au acces la o gamă de facilități aflate în apropierea locuinței. Printre acestea se numără un centru sportiv de 2.000 mp cu piscină, un magazin de proximitate, un cabinet stomatologic,  restaurante și cafenele și o grădiniță. De asemenea, una dintre clădirile istorice renovate pune la dispoziția chiriașilor spații de co-working și este, în același timp, și locul în care au loc mai multe evenimente. „Am ales aceste servicii din dorința de a oferi mai mult confort clienților și chiriașilor din birouri, după ce am luat în considerare necesitatea acestora în viața lor de zi cu zi”, spun cei de la Speedwell.

“Stables”, sursa foto Record Park/ Facebook

În ce măsură a contat accesul la aceste servicii în cursul procesului de vânzare a apartamentelor?

Integrarea diverselor facilități într-un proiect rezidențial nu sporește doar atractivitatea acestuia, ci adaugă și o valoare tangibilă pe care clienții noștri o apreciază cu adevărat. Aceștia înțeleg că accesul facil la o gamă largă de servicii de bază, situate în apropierea locuințelor, se traduce prin reducerea semnificativă a timpului, un avantaj prețios în contextul actual, caracterizat de un ritm de viață alert. Accesul la facilități sportive și magazine de proximitate permite rezidenților să își eficientizeze rutina zilnică și le oferă timp prețios pentru petrecerea timpului liber. Clienții noștri prioritizează dezvoltările care pun accent pe confort și pe îmbunătățirea stilului de viață, iar facilități precum magazine de proximitate, grădinițe și cluburi sportive sunt acum tot mai căutate în viitoarele proiectele rezidențiale”, spun cei de la Speedwell.

Sursa foto: Record Park/ Facebook

Urmează sau se derulează și alte proiecte, la Timișoara și în București

Fie că sunt amplasate în zone centrale, asa cum este Record Park în Cluj-Napoca și un alt proiect, la Timișoara, fie în zone cu densitate redusă, dar bine conectate, cum sunt proiectele din nordul Bucureștiului și cel din Corbeanca, sau chiar în cartiere în dezvoltare în București, dezvoltatorii au căutat terenuri amplasate în zone bine conectate, „care încurajează, de asemenea, metodele alternative de transport”.

De exemplu, The Ivy, ansamblu rezidențial din nordul Bucureștiului, situat în apropierea pădurii Băneasa, va dispune de 10 clădiri rezidențiale și de un club sportiv, construit în etapele viitoare ale proiectului. În prezent, s-au finalizat primele două clădiri, iar lucrările de construcție avansează pentru cea de-a treia. Triama Residence, proiectul din estul Bucureștiului, dispune de un magazin de proximitate la parterul blocului.

Cele mai recente proiecte prevăd vile premium și case amplasate în Corbeanca și Bucureștii Noi, pe malul lacului Ostratu și Grivița. Aici sunt prevăzute facilități sportive și spații comune. Lucrările de construcție pentru primele 15 townhouse-uri din cadrul proiectului The Meadows au început, în timp ce pentru Glenwood Estate sunt pe traseu de autorizare. În Timișoara, Speedwell are un proiect care repetă rețeta aplicată în cazul Record Park din Cluj.

Dezvoltatorii susțin că prețurile apartamentelor nu cresc din cauza acestor servicii, „însă prezența lor în cadrul dezvoltărilor în care locuiește sau lucrează un rezident adaugă, cu siguranță, plus-valoare achiziției, atât din perspectiva investiției, cât și a stilului de viață”. „Din punctul nostru de vedere, ca dezvoltator, implementarea acestor facilități în proiectele noastre nu adaugă profit. În schimb, ne consolidează poziția în piață”, consideră dezvoltatorii.

Orășel în oraș, studiu de caz la Timișoara, cu galeria de artă în care a expus Ghenie

În Timișoara, unul dintre cele mai scumpe proiecte din piață e un ansamblu mixt – ISHO, dezvoltat  de omul de afaceri Ovidiu Șandor, implicat în aducerea unor nume importante ale artei în anul în care orașul a fost Capitală Culturală Europeană.

„Proiectul a fost gândit în trei componente o componentă mare de birouri, una mare rezidențială,  un hotel, toate legate de alei pietonale, cu zone comerciale la parter și nu numai. De la început, din stadiul de proiect au fost prealocate spațiile pentru diverse servicii”, ne spune Călin Centea Head of sales ISHO. „S-a plecat de la ideea de calitate a locuirii și a zonei de muncă, dincolo de partea de pereți și clădiri. Ideea a fost să ai acces foarte rapid la tot ce ai nevoie – club de fitness cu piscină, restaurante, cafenele, birouri, magazine de proximitate, urmează grădiniță. Urmează și alte servicii, cum ar fi mici bistrouri, de exemplu. Ideea e să vină businessuri interesante, nu e important să le închiriem rapid, ci să facem o comunitate unitară. Serviciile au fost gândite plecând de la o nevoie care exista în Timișoara”, spune Centea.

Chiar dacă proiectul este amplasat în oraș, având în vedere dimensiunea sa, nu se putea baza pe ceea ce exista deja în zonă, spun dezvoltatorii, mai ales că se creează un mic „orășel” în oraș. „Când vii cu o dezvoltare mare, trebuie să aduci serviciile. Cele existente nu pot acoperi aceste nevoi. Vorbim de o comunitate rezidențială de 2000 de oameni și de 8000 în zona de office.  E o zonă în care îți poți petrece o zi”, menționează reprezentantul ISHO.

Foto: Isho/ Facebook

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Articole similare