Închide

Cum ne folosim „interimar” oraşele – propunerea clujeană care a luat premiul III în concursul pentru Bienala de Arhitectură de la Veneţia

ActualitateTop News by Kristina Reştea - ian. 27, 2016 0 897

Spații publice și spații abandonate populate cu proiecte, inițiative de educație sau unele care implică și comunitatea locală – o serie de astfel de proiecte au apărut prin orașele României în ultimii ani. La Cluj am avut Someș Delivery cu evenimente pe mal de râu, Zilele Arhitecturii organizate de studenți, Scena Verde (scena plutitoare pusă pe lacul din Gheorgheni), turnul apărut în Piața Unirii-TIFF, spațiul La Terenuri din Mănăștur reactivat, festivalul Electric care a „reînviat” Castelul Banffy de la Bonțida. Şi altele – la Bucureşti, Timişoara, Târgu Mureş, Sinaia, Oradea, Petrila, Sibiu. Asemenea proiecte au fost „adunate” de una dintre cele două echipe clujene premiate în cadrul concursului pentru participarea României la Bienala de Arhitectură din Veneția 2016. Actualdecluj.ro vă prezintă şi propunerea clujeană de pe locul III, „ţesută” în jurul proiectelor care vin de jos în sus – pornite de societatea civilă, nu de instituţii. Crescute de „la firul ierbii”.

O echipă de arhitecți clujeni va amenaja spațiile expoziționale ale României de la Bienala de Arhitectură de la Veneția în 2016, după cum s-a decis în urma unui concurs. Despre propunerea câștigătoare, gândită de Tiberiu Bucşa, Gal Orsolya, Stathis Markopoulos, Adrian Aramă, Oana Matei şi Andrei Durloi puteți citi aici:

O echipă de la Cluj reprezintă România la Bienala de Arhitectură de la Veneţia

Între proiectele premiate de organizatorii competiției se află însă încă o propunere pregătită la Cluj – a ocupat locul III în concurs, iar tema în jurul căreia s-a conturat proiectul e una pe care o regăsim și acum în orașele noastre: utlizări intermediare de spații, „invazii artistice” și „guerrilla culturală”. De altfel, preocuparea echipei de la Atelier Mass pentru intervenții temporare în spații publice s-a putut testa pe viu, într-un proiect apărut vara trecută pe malul râului care traversează orașul – pavilionul Someș Delivery. Atelier MASS (reprezentat în echipa de proiect) e implicat şi în alte manifestări deja populare: lucrează la decorul Electric Castle sau la cel pregătit pentru îndrăgitul Fesitval de Film Transilvania (TIFF).

Proiectul care a ocupat locul III în concursul pentru Veneţia – „INTERIM. A POP-UP EXHIBITION” – îi are ca autori pe Silviu Aldea, Camelia Sisak, Tamas Sisak, Marius Moga, Agnes Szorcsey, Cătălin Iliescu, Roxana Susan, Nechita Adrian. „Proiectul a fost apreciat pentru referințele sale aproape exhaustive, pentru bunele practici din România afine cu tema Bienalei. Proiectul prezintă o cronică a normalității”, se arată în motivaţia juriului.

Arhitecții au adunat, pe categorii, mai multe proiecte care ar fi urmat să fie expuse în pavilion – o serie de inițiative propuse în țară, multe chiar la Cluj. „Asta ar fi fost startul! Lista de baza. Apoi ar fi urmat discuţii cu fiecare echipa / proiect. Şi ar fi urmat să analizăm şi mai în detaliu existenţa altora pe care noi nu le ştim. Toate proiectele ar fi fost expuse în pavilion”, ne explică arhitectul Marius Moga.

Educația este una dintre categoriile în care s-au repartizat proiectele. „Școala, ca instituție educațională trebuie să își găsească poziția în comunitate și să producă modele valoroase de dezvoltare socială”, motivează inițiatorii proiectului.

Câteva proiecte:

Educatie

 

Spațiu public este categoria de proiecte care adună cele mai multe inițiative. „După criza economică o parte a atenției arhitecților, urbaniștilor, artiștilor și activatorilor urbani s-a îndreptat spre spațiile urbane. Acestea devin o oportunitate pentru nevoile comunităților și vizează schimbarea modului în care folosim orașul în prezent. Procesul de recuperare / refolosire devine evident. Lipsa identității sau a aproprierii spațiului public de utilizatori a dus la nefolosirea lui”, sintetizează inițiatorii proiectului Interim.

Categoria „Socio-comunitar” este una a proiectelor temporare care includ în procesul de dezvoltare comunitatea, pentru beneficiul comunității.

Spații abandonate, dar reutilizate acum, în alte formule, au fost şi ele luate în vizor. „Clădirile nefolosite constituie o rezervă extraordinară de spații alternative de evenimente, oricum insuficiente în orașele noastre. Intervenții de acest gen sunt menite sa atragă atenția publicului asupra potențialului lor. Nu ne referim doar la ruine istorice ci și la clădiri industriale prezente adesea în apropierea centrelor urbane. Această metodă de folosire și ocupare (de multe ori ilegala chiar) a spațiilor abandonate este un mijloc de inițiativă și activare urbană des întalnită în țările vestice și oferă o alternativă pertinentă în condițiile autohtone de limitare financiară”, explică echipa de proiect.

 

 

Redăm în continuare o selecție din descrierea proiectului, scrisă de Silviu Aldea (Atelier MASS) și transmisă pentru Actualdecluj.ro de echipa responsabilă de proiectul desemnat ocupant al locului 3 în concurs:

„Interim este o stare liminală, temporară, adesea improvizată, situată între acutizarea unor necesități, conștientizarea unor dorințe și satisfacerea lor. Este pasul premergător unei prefaceri, a unei permanentizări. Asumând limitările situației post-criză, în așteptarea soluțiilor definitive, prezentăm utilizări intermediare, ocupanțe (i)legale, invazii artistice și guerrilla culturală. Tranziția este combătută cu temporar și tranzitoriu: a face vâlvă, a aduce în discuție, a ațâța discursul, a face vizibil și accesibil, a incomoda și a stingheri, a răsări! Acestea sunt mecanisme de reacție împortiva obișnuinței sau nepăsării. Interim, se înfăţişează astfel ca o asumare (de voie, de nevoie) a unor conjuncturi neaşteptate și alternative. El devine o strategie-ideologie prin care sunt abordate probleme stringente legate de mediul de viață urban, de educație, comunitate, dreptul la spațiul public, ecologie, declinul clădirilor neglijate etc. Interim aduce în discuție acele gesturi relativ mici, pornite de la firul ierbii, neinstituționalizate încă, însă cu impact și miză semnificativă: proiecte de, sau cu arhitectură, organizate de actori independenți care propun, prin intervenții temporare, soluții alternative la aceste probleme. În perioada recentă, observăm un număr crescând al inițiativelor private ca voce a interesului societății civile. Multe din proiectele selectate au obținut deja diverse premii și nominalizări la bienale de arhitectură naționale și internaționale, la European Prize for Urban Public Space sau alte manifestări de acest gen și prezentate în reviste de specialitate.

În ultimii 20 de ani orașul este mai puțin un produs al statului ci, mai degrabă, s-a produs din suma inițiativelor individuale. Între acestea, inițiativele „la firul ierbii” (grassroots) devin tot mai vizibile și capătă consistență politică. Manifestarea de jos în sus este mai naturală și mai spontană decât modelul tradițional de implementare a deciziilor. Aceste acțiuni simt nevoia unei transformări a societății românești. În ultimii ani a început un proces de transformare a spațiilor urbane, care aduce noi moduri de utilizare a lor, noi moduri de interacțiune a oamenilor și nu în ultimul rând noi moduri de viață. Diversificarea și polarizarea societăților la nivel global este deja un loc comun, iar în România, simultan cu recuperarea gradului de dezvoltare și a nivelului de trai, se manifestă aceleași tendințe de stratificare accentuată pe diverse criterii (economic, educațional, grad de incluziune socială etc). Specificul local se exprimă nu prin accentuarea unor nostalgii anacronice (epurate din ce în ce mai mult tocmai de asaltul obiectelor și culturii globalizate), ci prin generarea unor reacții care oferă soluție sau alternativă la probleme aparent mărunte, pe înțeles local, dar care arată ceva mult mai semnificativ: capacitatea de a trece peste capcanele adoptării unor modele generice și (re)găsirea unei identități adaptate noilor realități în care trăim.

Modul în care aceste inițiative sunt prezentate în expoziție este sub forma câte unui pop-up. Pop-up este în același timp un mod de activare a unui spațiu, o manieră de a organiza un eveniment temporar (cu buget redus dar cu vizibiliate maximă), cât și un tip de device tipografic 2D-3D. Expoziția este interpretată ca un pop-up în ansamblu, o prezență temporară în spațiul pavilionului. Operează cu metodele specifice unui astfel de eveniment. Folosind calitățile arhitecturale ale spațiului, în pavilion sunt aduse obiecte simple, prefabricate, care creează un dialog între permanent și tranzitoriu. În acest mod, pavilionul României devine în sine o situație de interimat. Limbajul grafic este de asemeni inspirat din mișcarea/rețeta pop-up: culori stridente, contrast, grafică care iese din pagină. Conceptul de pop-up se regăsește în trend-ul actual de la strategie de marketing la obiect (pop-up book, pop-up card), este un mijloc alternativ și efemer care se leagă direct de conținutul expoziției. Majoritatea proiectelor selectate vizează inițiative care se manifestă prin acțiuni temporare, dar care urmăresc un anumit impact pe termen lung. Expoziţia nu face doar un inventar al acestor intervenții, ci își propune să definească intervenția temporară ca mijloc de acțiune urbană. La exterior o instalație realizată din schelă și mesh publicitar ocupă platforma de intrare a pavilionului, un semnal vizual puternic, și în același timp un exponat la scară reală: o intervenție temporară într-un spațiu public. Ca funcționalitate, oferă un spațiu de deconectare la umbră, la mare căutare în bienală”.

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.