La final de 2015, Clujul a ajuns să aibă cele mai scumpe apartamente şi a înregistrat şi cele mai mari scumpiri pe parcursul anului trecut, depăşind inclusiv capitala. Potrivit datelor studiului de final de an al Imobiliare.ro, realizat în funcţie de preţurile solicitate de proprietari, din ofertele intermediate de portal, pretențiile vânzătorilor din orașul de pe Someș s-au majorat cu 13,6%: de la 978 de euro pe metru pătrat util în trimestrul 4 din 2014, la 1.111 euro pe metru pătrat în T4 2015.  Indicele agenției Blitz a înregistrat în decembrie 2015 valoarea de 1.136 euro/mp, cea mai ridicată valoare a anului trecut. Față de luna ianuarie 2015, prețurile apartamentelor din Cluj au încheiat anul cu un avans de 11,48%, peste estimările care indicau o creștere procentuală de o singură cifră. Stocul de locuințe noi a crescut anul trecut cu sute de apartamente – mai precis, potrivit unor estimări făcute la final de 2015 de Coldwell Banker Transilvania, erau în curs de finalizare anul trecut, din fonduri private, aproximativ 1500 de unități noi în Cluj-Napoca și Florești.

Citește și:

Topul oraşelor cu cele mai scumpe apartamente din ţară: Clujul, pe locul 1

și

Numărătoare de Cluj: 1.500 de apartamente noi în acest an. IT-ul alimentează piața imobiliară

Acesta este contextul în care, la granița dintre anii imobiliari, am lansat câteva întrebări pentru cei care lucrează în piață. Răspunde: echipa REMS Imobiliare.

Cum a fost 2015 pentru piața rezidențială? Cum au evoluat prețurile la apartamente? Cum au evoluat vânzările? Cum a fost cererea/ oferta?

Pe scurt, pentru piaţa rezidenţială anul 2015 a fost unul „extrem de bun”, spun unii specialiști. „Raportul cerere / ofertă nu a fost unul echilibrat. Dimpotrivă – cererea de cele mai multe ori i-a luat prin surpindere dezvoltatori, astfel că s-a ajuns la un punct în care piaţa imobiliară nu mai dispunea de construcţii noi finalizate. Agenţiile imobiliare au sesizat o creştere în volumul vânzărilor, ceea ce a determinat o urcare a preţurilor pe mp, acestea înregistrând creşteri de până la 20% pentru construcţiile noi. Această tendinţă s-a simţit încă din primăvara anului 2015, urmată de o nouă creştere importantă în perioada iulie-septembrie. Factorii care au stat la baza acestor creşteri au fost continuarea programului „Prima Casă” deja existent, dar şi interesul tot mai crescut al persoanelor fizice de a investi din nou, exact ca în perioada de boom imobiliar, în proprietăţi cu randament bun în urma închirierii. A contat şi deschiderea instituţiilor bancare spre a credita în condiţii foarte avantajoase achiziţia de proprietăţi (avans mic, dobânzi avantajoase etc). Speculând acest fenomen, investitorii s-au orientat spre dezvoltarea unor proiecte de mari dimensiuni în zone bine cotate ale oraşului, îndeosebi centrale şi semicentrale, cu suprafeţe reduse şi compartimentări ideale pentru investiţie. Vorbim de apartamente cu una şi două camere, cu suprafeţe de până la 50 mp, în zona centrală, pentru a putea totuşi avea un anumit control asupra preţului maxim”, sintetizează Claudiu Truţă, de la departamentul Rezidențial – Vânzări. Fenomenele din piaţa imobiliară nu sunt tocmai noi: a reapărut, spun jucătorii din piaţă, un fenomen des întâlnit şi nu lipsit de riscuri din perioada de boom: achiziţia de proprietăţi la stadiu de proiect.

Care sunt perspectivele pentru 2016, în ceea ce privește prețurile și ofertele (proiecte noi)?

„Estimăm ca pentru anul 2016 trendul să fie ascendent în ceea ce priveşte dezvoltarea de noi proiecte imobiliare, trend care se va menţine şi în ceea ce priveşte preţurile de vânzare. O zonă care se dezvoltă foarte bine în prezent şi cu perspective bune pentru viitorul foarte apropiat în ceea ce priveşte construcţiile rezidenţiale de tip apartament este zona care delimitează cartierele Gheorgheni/Borhanci”, susţine Cătălin Elcean, de la departamentul Rezidențial.

Cum a fost 2015 pentru segmentele Birouri și Industrial? S-a construit?

„Anul 2015 pe segmentul Birouri /Industrial a fost foarte similar cu anul 2014, s-a menţinut trendul general de creştere. Proiecte de anvergură nu au apărut pe piaţa de birouri, fiind în curs de livrare proiectele promise. În ceea ce priveşte segmentul industrial, aici aş putea spune că s-au livrat aproximativ 20.000 mp de spaţii industriale noi, construite la standard de clasa A. Pentru depozite, a fost preferată zona aeroportului, dar şi proximitatea acestuia și localităţile învecinate. Cererea, în schimb, depăşeşte mult oferta disponibilă”, arată Tibi Andrasi, reprezentantul departamentului Industrial/Birouri.

S-a vândut / s-a închiriat? Au venit investitori pe aceste linii, companii care să aibă nevoie de sedii pentru birouri sau de hale, pentru producţie? 

„Piaţa corporate este foarte dinamică. Există în piaţa de birouri multe companii de tip `start-up` care ajung la maturitate şi au nevoie de spaţii generoase. În general, pe piaţa de birouri se vorbeşte despre extindere. Procentul de ocupare pentru halele noi, moderne, este de 90 %, spaţii disponibile fiind doar în localităţile învecinate oraşului. Cerere mare vine din partea operatorilor de logistică care promit proiecte mari pentru anul 2016”, spune Andrasi. „Clienţi noi, de renume mondial au cam lipsit în anul 2015, însă mulţi dintre ei intră pe piaţă prin intermediul firmelor mici `start-up`, cu personal si know-how deja format”, completează acesta.

Există cereri sau proiecte în pregătire pentru anul viitor?

„Pe partea de birouri nu sunt promisiuni pentru proiecte de anvergură, doar cladiri de până la 1000 mp. Pentru spații industriale sunt promisiuni pentru încă aproximativ 50.000 mp de spaţii industriale clasa A, în diverse zone cu potenţial industrial – bd. Muncii, Apahida, Sânicoară, Gilău-zona Nod autostradă”, arată Andrasi.

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.