Închide

Cum face urbanism Biserica Reformată. Care e finalul unui meci între un vecin și o fundație care oferă servicii de paleație

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - iul. 03, 2019 0 549

O extindere a unui cămin de bătrâni cu trei etaje pe care fundația Diakonia a Eparhiei Reformate din Ardeal îl deține pe o stradă de case din cartierul Gheorgheni a fost găsită mult prea agresivă și în afara regulamentului local de urbanism, după ce un vecin de la o casă alăturată s-a plâns comisiei că proiectul nu respectă legea și că îi aduce doar deservicii.

Biroul Archiperas prin arhitecta Anca Filipan a cerut avizul comisie de urbanism a Primăriei pentru o documentație de urbanism privind desființarea unei case cu subsol și parter (cabinet medical) și extinderea unei construcții cu demisol, parter, etaj și pod until  (în care funcționează un azil de bătrâni, „Fratele Bun”) cu o clădire cu demisol, parter și trei etaje (parțial) care să preia tot funcțiunea de azil.  Investiția îi aparține fundației Diakonia a Eparhiei Reformate din Ardeal și se face pe o parcelă de 611 mp de pe strada Zambilei 5-7 din cartierul Gheorgheni, după cum au menționat proiectanții.

Mircea Abrudan, un riveran de la nr.3, a spus că strada e una de case parter și un etaj, cu un carosabil de 6 metri și un bloc de garsoniere făcut aici pe vremea comuniștilor.

„Diakonia a mai tras o mansardă și acum vin cu trei etaje la un metru de mine. Aveau casa preotului reformat și în spate au făcut un azil de bătrâni și așa, mult mai înalt ca ceea ce există pe stradă. Nu știu cum li s-a permis să facă așa ceva pe strada noastră de case. Acum vin cu planul asta de P+3 la un metru de mine. Din curtea mea, așa se vede, 12 metri”, a atras atenția Abrudan. El a adus și poze pe care a mers să le arate oficialilor primăriei, primarului Emil Boc și viceprimarului Dan Tracea.

Proiectanta de la Archiperas a explicat în fața comisiei că Diakonia are pe Zambilei un cămin de bătrâni cu 16 camere care, din pricina consturilor de funcționare, este ineficient și trebuie să ajungă la 30 de camere spre a se susține.

Primarul Boc s-a arătat interesat cu cât crește înălțimea în zonă, spre vecinul nemulțumit.

Proiectanții au răspuns, după ce și arhitectul Adrian Iancu a insistat, că vor fi patru nivele supraterane, regimul maxim de înălțime, dar că retragerile spre vecinățăți vor fi succesive.

Boc a mai recomandat comisiei să aibă în vedere o diminuare a etajelor proiectului care, în cazul altor proiecte, a mai spus edilul, a adus o depresurizare a situației. Apoi a iesit din sala de ședințe. Și nu s-a mai întors decât la finalul discuțiilor care vizau punctul respectiv.

După ce a plecat edilul, viceprimarul Tarcea și arhitecții din comisie au intrat în discuții privind proiectul care a adus odată cu avizarea sa din trecut o parcelă încadrată ca servicii pe o stradă unde se permitea doar locuirea. Iancu a mai spus că parcările propuse pe parcelă pentru a deservi viitoarea construcție nu respectă distanțele legale față de zonele de locuire pe care le cere regulamentul. De asemenea, arhitecții din comisia de urbanism au mai spus că indicii de ocupare pentru proiect nu au fost calculați corect. „Ceea ce faceți dumneavoastră aici este trafic de Coeficient de Utilizare a Terenului (CUT)”, a semnalat arhitectul Mihai Racu, membru în comisie.

Comisia a râs când a auzit sintagma. „E o înghesuială de clădiri acolo. N-are cum să fie Procentul ăla mic de Ocupare a Terenului de care ziceți voi”, au fost de acord spus arhitecții.

La fel, vecinul s-a plâns că zona este compromisă, că nu există liniște, că azilul generează trafic în zonă și că are multe probleme nerezolvate privind rețelele.

„Vorbim despre o altfel de funcțiune, tot locuire, care înțeleg că e sensibilă. Nu e adecvată o supralocuire. Vorbim de calitatea vieții. Nu trebui să trăiască numai cei care încearcă un aviz, ci și ceilalți. Sunt pe limita de proprietate. Despre asta este vorba. Locurile de parcare nu respectă norme. Părerea mea este că e o supraconstruire care aduce un prejudiciu întregii zone”, a mai spus și arhitectul Iancu.

După ce șefa serviciului de strategii urbane a Primăriei a ținut să spună că și vecinul nemulțumit are un cabinet de stomatolog în casa de pe Zambilei, arhitectul Vlad Negru, membru în comisie, a spus că zona trebuie privită ca atare, ca una cu caracter mixt.

„E principiul dominoului, dacă acceptăm aceste funcțiuni diluăm caracterul cartierului. E o greșeală prezentarea parcelei. Trebuie să aibă o formă curată”, și-a spus părerea arhitectul Voicu Bozac, membru în comisie.

„Nu e normal să facem noi aici arheologie între proprietarii parcelei. Cred însă că ar trebui să avem deschidere către astfel de servicii deoarece funcțiunea de paleație este o problemă pe care o avem în oraș. Ar trebui să verificăm și indicii”, a mai spus și Vlad Negru.

Comisia a convenit că ar trebuie să apară pe planșe toate proprietățile Diakonia, că ar trebui redusă dimensiunea noii clădiri dorite și recalculați indicii proiectului. „Suntem siguri că nu ați calculat bine indicii. Apoi, aveți nevoie de spații verzi”, a mai completat Iancu.

Fostul arhitect-șef al Primăriei, Ligia Subțirică, pensionată dar încă arhitect expert în cadrul instituției a intervenit în discuție ca avocat al dezvoltării orașului și a limitării pretențiilor vecinilor. Însă, fără ca primarul să fie de față. „Poate mă ascultă cineva. A locui compact, a folosi rațional infrastructura, să tii cont de prețuri și de infrastructură, așa ar trebui să se dezvolte orașul. Și eu stau la casă. Desigur că nu mi-ar plăcea să se facă 4 etaje lângă mine. Dar nu putem să ținem Clujul semirural. Undeva trebuie să se dezvolte orașul. Pe Feleac nu putem, pe Dealul Steluța la fel. Majoritatea oamenilor vor să reglementeze pe parcela vecinului. Trebuie să avem o limită într-o dezvoltare rezonabilă”, a spus Subțirică.

În final, viceprimarul Dan Tarcea le-a cerut proiectanților o soluție de coabitare cu vecinii, cu recomandările deja făcute de către specialiștii arhitecți din comisie.

 

 

 

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu