Cum e marcată sâmbătă la Cluj ”Mica Unire”
Actualitate by Actual de Cluj - ian. 21, 2026 1 213
Ziua Unirii Principatelor Române, zi de sărbătoare națională, e marcată sâmbătă la Cluj cu oslujbă religioasă, discursuri și depuneri de coroane.
Evenimentul care marchează Ziua Unirii Principatelor e programat, la Cluj, sâmbătă la ora 24 la bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, vizavi de sediul Prefecturii, acum în renovare. Programul include prezentarea onorului și salutul drapelului de luptă, intonarea imnului național, oficierea unui serviciu religios, discursuri, depuneri de coroane și jerbe de flori, defilarea gărzii de onoare și o horă a unirii.
iua Unirii Principatelor Române este sărbătorită anual la 24 ianuarie din 2015 și marchează un moment esențial din istoria României, cunoscut drept Mica Unire. La 24 ianuarie 1859 a avut loc unirea Principatelor Române – Moldova și Țara Românească – sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Cuza fusese ales domnitor al Moldovei la 5 ianuarie 1859, iar la 24 ianuarie 1859 a fost ales și domnitor al Țării Românești, realizând astfel unirea de facto a celor două principate. Unirea a permis centralizarea administrației, unificarea armatei și a legislației, reforme majore – reforma agrară, secularizarea averilor mănăstirești și consolidarea identității naționale românești. De aceea, Mica Unire este considerată un pas decisiv spre Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Ziua de 24 ianuarie a devenit sărbătoare legală în România în anul 2014, prin Legea nr. 171/2014, iar prima celebrare ca zi liberă a avut loc în 2015.
Este marcată în toată țara prin ceremonii oficiale și militare, depuneri de coroane, evenimente culturale și istorice, dar și tradiționala Horă a Unirii.
Motto:
„Fii dar omul epocii; fă ca legea să înlocuiască arbitrarul; fă ca legea să fie tare, iar tu, Măria ta, ca Domn fii bun, fii blând; fii bun mai ales cu acei pentru care mai toţi Domnii trecuţi au fost nepăsători sau răi… Fă, dar, ca domnia ta să fie cu totul de pace şi de dreptate; împacă patimile şi urile dintre noi şi reintrodu în mijlocul nostru strămoşească frăţie. Fii simplu, Măria ta, fii bun, fii Domn cetăţean; urechea ta fie pururea deschisă la adevăr şi închisă la minciună şi la linguşire”.
(Mihail Kogălniceanu- Discurs cu prilejul alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei, la 5 ianuarie 1859)
Unirea Principatelor Române, din ianuarie 1859 cunoscută impropriu sub numele de „Mica Unire”, a fost primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român. Astfel, pe 5 ianuarie 1859, Adunarea electivă de la Iaşi a ales ca domn al Moldovei pe candidatul Partidei naţionale, Alexandru Ioan Cuza. Apoi, Adunarea electivă de la Bucuresti care şi-a deschis lucrările pe 22 ianuarie 1859, a avut loc sub presiunea a mii de oameni, mobilizaţi de tinerii unionişti, ce se adunaseră în faţa clădirii unde avea loc Adunarea. Această atmosferă incendiară a susţinut totodată pe reprezentanţii partidei naţionale care au convocat o şedinţă la hotelul „Concordia”, unde au hotărât să propună Adunării ca domn al Ţării Româneşti tot pe Alexandru Ioan Cuza, domnul Moldovei. În dimineaţa zilei de 24 ianuarie, reprezentanţii Partidei naţionale au propus convocarea unei şedinţe secrete pentru desemnarea candidatului, care a fost acceptat în unanimitate, deputaţii conservatori fiind nevoiţi să cedeze voinţei poporului. Trecându-se la vot, toate cele 64 de buletine purtau numele celui ales la 5 ianuarie în Moldova, realizând astfel una din cele mai importante file din istoria românilor. Astfel, Alexandru Ioan Cuza devine domnitor al ambelor Principate, respectiv Moldova si Tara Românească. Au urmat apoi trei ani de complicate actiuni diplomatice externe pentru recunoasterea Unirii Principatelor. Abia in anul 1862 Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei au primit recunoastere internatională cu sprijinul nemijlocit al Frantei, respectiv al lui Napoleon al III-lea. In acelasi an 1862, Principatele Unite au primit numele de „România”, când Mihail Kogălniceanu avea să rostească memorabila frază „Unirea naţiunea a făcut-o”. Punând bazele României moderne, Unirea Principatelor din anul 1859 a însemnat o etapă esenţială pe drumul unităţii naţionale, a cărei întregire deplină avea să se înfăptuiască la Alba Iulia, pe 1 Decembrie în anul 1918.
P.S. Indemnul lui Mihail Kogălniceanu adresat domnitorului Alexandru Ioan Cuza ar trebui urmat întocmai de politicienii României de astăzi.