Oradea a reușit să își introducă cetatea în viața orașului, prin implicarea comunității și a nucleelor universitare care au venit alături de oamenii cheie din administrația locală. Clujul e mult-mult în urmă și nu se folosește de avantajele pe care le are pentru a pregăti o dezvoltare pe termen lung. Un urbanist clujean cu state vechi a radiografiat „cuplul” care are un rol hotărâtor pentru a transforma cu adevărat orașul în ceea acum este doar denumit simbolic, în Capitala Transilvaniei, și a ajuns la o concluzie amară. – „arhitectul-șef s-a rupt de comunitate, iar city managerul orașului este un öarecare”

Arhitectul și urbanistul Vasile Mitrea consideră că arhitectul-șef este din ce în ce mai izolat de oraș și nici Asociația care reprezenta această categorie profesională nu mai activează în ultima perioadă pentru a aminti politicului care este rolul unui arhitect-șef și de ce este important ca acesta să fie lăsat să acționeze. „Există o Asociație a arhitecților de municipii și județe care nu se mai manifestă și n-am mai auzit-o. Ar fi meritat să încercăm să sprijinim această asociație, prin Registrul Urbaniștilor, să se activeze ca să dea greutate profesiei și să poată arăta că nu orice primar înțelege o serie de lucruri care devind din ce în ce mai complicate. Cred că arhitectul șef s-a rupt de comunitate. Încearcă să fie prompt în dorințele administrației de rezolvare a unor probleme. Se ocupă de avizare și nu se mai ocupă de problemele de dezvoltare și pe termen lung. Deși Boc a fost atenționat că mai e nevoie pe lângă arhitect-șef și de un city manager, după ce s-au plimbat în America cu domnul Apostu, au venit și au spus că Clujul nu are nevoie de administrator public și că dânșii se vor descurca. Am mari rezerve că un primar se poate descurca bine singur în cazul unul urbe cu 324.000 locuitori și cu o suprafață a intravilanului care s-a dublat de două ori în ultimii douăzeci de ani, de la 4000 de hectare la peste 9000 de hectare. Este un areal greu de gospodărit care, dacă ar fi tratat cu seriozitatea necesară, ar putea ajunge la un statut de oraș care să merite să fie numit Capitala Transilvaniei”, a subliniat Mitrea.

La Oradea s-a reușit ca cetatea istorică să fie cunoscută și să intre în viața orașului, prin demersuri făcute de societatea civilă, iar apoi preluate de nuclee universitare. „Arhitectul-șef ar trebui să aibă o relație bună cu comunitatea. Aceasta e utilă când arhitectul-șef e pus într-o situație dificilă și nu știe cui să răspundă, domnului primar sau generațiilor viitoare pentru care trebuie să pregătească cadrul necesar dezvoltării durabile. La Oradea, cu ajutorul comunității, s-a reușit ca cetății istorice din Oradea să i se acorde respectul necesar și să intre în viața orașului, după preocupări privind protecția patrimoniului venite de la niște ONG-uri care făceau deplasări în anumite zone ale orașului pentru a semnala necesitatea protejării patrimoniului. Încet-încet, cetatea a fost făcută cunoscută, a intrat în viața orașului, a fost preluată de nuclee universitare și i s-a oferit respectul necesar de către autorități”, a adăugat urbanistul. 

Atunci când arhitectul-șef nu reușește să se impună, un al actor cheie care să fie preocupat de oraș este city-managerul. „Acesta nu poate fi un oarecare, pus din motive politice. Trebuie să cunoască istoria orașului care ajută la determinarea genei care merită promovate. Să cunoască matricea geografică pentru că atunci n-ar mai apărea situații critice privind sistemul de spații verzi sau referitoare la punerea în valoare a Someșului și ar reuși să depisteze vocația orașului. Mai ales că acesta trebuie să știe nu doar ce se întâmplă în oraș ci și pe plan național și internațional. Și mai are nevoie de o permanentă adaptare la cerințele societății actuale care are un ritm de dezvoltare rapid, cu surprize pentru care urbanismul nu poate să răspundă de fiecare dată. Francezii vorbesc de o inginerie a teritoriului care nouă ne-a scăpat. Acest city-manager ar trebui să să aibă în vedere dezvoltarea pe termen mai lung. La Cluj avem mai multe documente strategice, PUG (făcut pe zece ani, cu orizont de încă zece ani), strategia orașului, a metropolei. Va fi capabil el să stăpânească aceste documentații și să stabilească un fir roșu pe care sa-l parcurgem?  Ar mai fi problema modului în care se gândește, de la infrastructură, la circulația din oraș. Va fi în stare un city manager fără pregătire să atragă atenția Consiliului Local asupra unor piste puțin gândite în PUG dar în conformitate cu preocupări naționale și internaționale?!”, sunt teme de reflecție indicate de Mitrea pentru Cluj.

Urbanistul a mai subliniat că dezvoltarea orașelor depinde de inițiativa privată, însă că oportun pentru Cluj este să găsească o relație între privat și public și să se treacă la un parteneriat în intersul comunității. „Ecosistemul la nivelul orașului nostru e alterat de o serie de intervenții, sistemul de spații verzi e sub semnul întrebării pentru că au apărut investitorii imobiliari. Ceea ce s-a dezvoltat la sud e interesul privat care a încercat să scoată maxim din suprafețele de teren. Un act normativ din 1991 spune că unitățile economice industriale nu au voie să rețină spațiu decât pentru activ industrială și acest lucru nu s-a întamplat pentru că suprafețele s-au păstrat și s-au vândut cu totul.  500 hectare sunt pierdute și continuăm să pierdem spațiul public și nici nu mai avem monedă de schimb cu privatul pentru un pasaj, un proiect social, o lărgire de stradă. Și aici ar trebuie gânditi un mecanism de către cei care ar trebuie să se preocupe de dezvoltarea pe termen lung a Clujului”, a mai spus arhitectul Vasile Mitrea.

Urbanistul a vorbit despre aceste teme cu ocazia Zilei Mondiale a Urbanismului, celebrată pe data de 8 noiembrie 2016, în cadrul unui eveniment organizat la Cluj-Napoca de Registrul Urbaniștilor din România Biroul Teritorial al Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest în colaborare cu Uniunea Arhitecților din România- Filiala Cluj.

Clujul are arhitect-șef, fără concurs

Clujul are din 2009 ca arhitect-șef prin transfer (de la Inspecția în Construcții) pe arhitectul Ligia Subțirică. Ulterior aceasta a fost angajată pe un post contractul în cadrul primăriei. Concurs pentru ocuparea oficială a postului de arhitect-șef nu s-a organizat.

Noua minune în urbanismul lui Boc: inginerul transformat în arhitect-şef

Din 2016 Clujul are și administrator public (city manager) în persoana lui Gheorghe Șurubaru, fostul viceprimar în mandatul 2012-2016, recompensat de primarul Emil Boc cu această funcție pentru faptul că l-a degrevat de multe probleme tehnice dificile dar și pentru că, parteneriatul cu vechiul PNL, viza un post de primar pentru oamenii din acesta, iar cealaltă poziție de viceprimar revenea la Cluj, UDMR-ului, cu care s-a asumat guvernarea la nivel local de către PNL.

Se pregătește “îmbarcarea” lui Șurubaru. Va fi administratorul lui Boc

Gata! Oficial, de la CFR, cu oprire ca secund la cârma primăriei, Șurubaru a fost “înscăunat” ca “CEO” al orașului

Cu ce reușite se laudă city managerul Clujului

Printre ultimele reușite menționate de city-managerul Gheorghe Șurubaru pe Facebook, se află și prima bilă aruncată pentru a doborî popicele din cea mai modernă sală din România, cea din baza sportivă Gherogheni, aflată în proces de recepție.

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.