Închide

Cum construim la sat? Bienala de Arhitectură îşi aduce la Cluj secţiunea „Rurală”: domeniul „s-a aflat într-un con de umbră, de dezinteres din partea majorității arhitecților, iar asta a dus la consecinţe nefaste”

ActualitateTop News by Kristina Reştea - iul. 07, 2018 0 2925

La ediția din acest an, Bienala Națională de Arhitectură are loc, sincron, în mai multe orașe din țară. Clujul aduce o „bucată” de arhitectură aici, una destul de neglijată până acum: arhitectura din mediul rural.

Este vorba despre unul dintre cele mai importante evenimente profesionale ale breslei arhitecților, iar, în acest an, secțiunea de arhitectură din mediul rural se jurizează, premiază și expune, în premieră, la Cluj. După cum explică organizatorii, pot participa la această secțiune toate proiectele, indiferent de funcțiune sau gabarit, destinate mediului rural, care își propun să activeze resursele locale (specific local, tehnici/ meșteșuguri/materiale, precum și forța de muncă) și să ofere continuitate și dezvoltare durabilă comunității. Poate fi vorba despre o gospodărie, o autoritate locală, un agent economic, o parohie sau alt tip de beneficiar), condiţia este ca lucrarea să fi fost finalizată în ultimii 5 ani. Curatorul secţiunii este arhitectul Horațiu Răcășan, iar juriul este format din arhitecţii Ignis Duvagi, Köllő Miklós, Eugen Vaida.

De ce e importantă această secţiune, mai ales în contextul actual românesc? „În ultimii 50 de ani, noțiunea de arhitectura rurală (și ruralul, în general) s-a aflat într-un con de umbră, de dezinteres din partea majorității arhitecților și a publicului, dintr-un complex cultural (auto)indus. Acest lucru a dus la consecințele nefaste atât de vizibile astăzi pe tot teritoriul României. E timpul să revalorizăm mediul rural (care reprezintă cca. 80% din teritoriul României și 40% din populație) și arhitectura rurală, promovând lucrări care pot servi drept reper, cu vocație de model pentru aceste zone vaste, amenințate să-și piardă identitatea și valoarea. În mediul rural, arhitectura are, mai mult decât în alte medii, două roluri importante – de depozitar și în același timp, de resursă. Ea este depozitarul identității/cunoașterii locale specifice și este o resursă de dezvoltare economico-socială”, arată organizatorii.

Data limită de înscriere a proiectelor este 10 iulie 2018. Detalii despre secţiune AICI

 

Noul „exponat” din satul românesc: pensiunea

Despre începuturile poticnite ale „noului val” de construcţii rurale (aduse pe fonduri europene) povesteşte şi arhitectul-şef al judeţului, Claudiu Salanţă, într-o postare pe pagina personală de Facebook. „În anul 2014 discutam în comisia de urbanism proiecte care vizau realizarea unor pensiuni turistice, de o calitate arhitectural-urbanistică îndoielnică, la care auzeam invariabil același text: „Este pe fonduri și nu putem schimba nimic”. Uneori aveam senzația că proiectul nici nu a fost văzut de un arhitect, dărâminte elaborat de unul. Și, hotărând ca nu este bine așa și că depinde și de noi să facem să se întâmple altfel, am luat măsuri. Astfel am actualizat comisia de urbanism și am sporit numărul de arhitecți din aceasta cu încă 8 arhitecți”, aminteşte Salanţă. „Ulterior am solicitat ca proiectele pentru pensiuni turistice să fie bazate pe un plan urbanistic de detaliu, iar soluția fundamentată pe un studiu de integrare în specificul arhitectural local (mult prea multe proiecte erau elaborate fără a vizita locația și a înțelege contextul). Bineînțeles că au fost proiecte care au venit la fel, cu aceeași poveste și mod de abordare, însă, cu ajutorul filtrului comisiei de urbanism am constat ca proiectele se îmbunătățesc văzând cu ochii”, constată Salanţă, care îşi aminteşte colegii aduşi în Comisia de Urbanism. Acesta menţionează şi faptul că acum există și ghidurile de arhitectură pentru mediul rural care reprezintă o bază necesară înțelegerii contextului rural.

În 2018, Bienala are mai multe secţiuni, în diverse oraşe din ţară. Astfel, domeniile Arhitectură rezidențială, Arhitectura Construcțiilor Publice, Design Interior  „rămân” la București, în vreme ce alte secţiuni sunt „călătoare” Restaurare Consolidare. Clădiri restituite comunităților – la Constanța, Spațiu Public Incluziv – Oradea, Arhitectura verde și energii alternative – Brăila, Publicații de arhitectură – Iași, Fotografia de Arhitectură, Evenimentul de Arhitectură și strada ca o scenă – Târgu Mureș, Diplome. Arhitecți în Afirmare – Sibiu.

 

Sursa imagine: Raum Crew

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.