Cum a închis încălzirea globală patinoarul clujenilor de acum un secol

Parcul central al Clujului a fost martorul multor competiții de patinaj pe gheață la începutul secolului XX, a văzut lacul Chios înghețat călărit de sute de copii și tineri la începutul regimului comunist, dar în 2014 lacul e pustiu: acum fix 50 de ani frigul și zăpada înghețau bocnă lacul, dar în 2014 parcul a fost martor, în această iarnă, doar unei anemice fulguieli. În 2009 municipalitatea a deschis pentru foarte puțin timp lacul înghețat pentru patinaj iar clujenii au fost receptivi: o mie într-un weekend.

Patinarea pe lacul înghețat Chios era organizată de Clubul de Patinaj, fondat la Cluj în 1872. Pe insula din centrul lacului era amplasat un chioșc unde patinatorii își puteau schimba încălțămintea, iar în 1896 a fost construit pavilionyul de patinaj, după o schiță a arhitectului clujean Lajos Pakey.

Lucian Ștefănescu e un clujean care în acea vreme locuia vizavi de patinoar, pe fosta stradă Pavlov. „Coboram cu patinele încălțat direct din bloc la gheață!”, spune el. „Până în anii ’73-’74 au existat garderoba și servirea de ceai – eu am prins-o fără mese, dar era și muzică bună!”, completează și Geta Dolog. Iarna pe unele clădiri din centrul orașului erau afișate reclame care îi îmbiau pe clujeni la patinaj. Ioan Alexandru spune că panourile aveau forma unei patine, pe care era inscripționat mesajul „Azi ghiață în parc”.

Directorul Casei Municipale de Cultură Ucu Bodiceanu, și coautor al unui volum în care vorbește despre obiceiurile din Clujul Vechi, spune că vremea s-a schimbat foarte mult în ultimii 50 de ani și cu atât mai mult în ultimul secol, de la deschiderea patinoarului, în 1871, până în prezent. „Și eu am patinat acolo, dar erau alte ierni decât acum; tot încerc să le explic multora, acum există un risc, atunci era înghețat bocnă. Când era frig, pe la Moș Nicolae, erau niște stegulețe metalice albastre, și acum parcă le văd, pe care scria: „azi ghiață în parc”. Erau puse în tot orașul, ca să nu mergi degeaba. Eu stăteam în centru, mă duceam repede, cu patinele în spate, care se prindeau pe bocanci. Patinoarul avea un pavilion unde se servea ceai fierbinte și vin fiert iar lacul înghețat era supravegheat de oameni de ordine, nu se putea întâmpla nimic rău”.

Trebuie spus că Societatea de Patinaj, deschisă în 1872 la Cluj, a fost printre primele cluburi sportive din România, mai exact a șaptea cronologic vorbind. De patru ori campioană mondială la patinaj artistic în acea vreme, Lili Kronberger, a oferit chiar o reprezentație pe gheața lacului Chios, în 1911. În 1924 aici erau organizate competiții de patinaj de anvergură iar un an mai târziu Clujul era considerat centrul național al acestei ramuri sportive.

Acum tradiția competițiilor de patinaj e dusă mai departe de o secție a Clubului Sportiv Școlar Viitorul și de o alta a clubului Universitatea.

Gheorghe Pârv (57 ani) e fost patinator, acum antrenor la CSS Viitorul: „pe lacul Chios se patina când eram eu sportiv; nu mai sunt iernile acelea, nu vedeți că e cald?”, întreabă el, și așa e: acum 50 de ani în 10 decembrie, o dată cu vacanța copiilor, patinoarul era plin, iar acum nu e nici măcar înghețat. L-am întrebat dacă ar folosi acum lacul ca să-i antreneze pe copiii legitimați la club. Răspunsul scurt – nu. „Patinele pe care le au copiii acum sunt patine pe care n le aveam noi atunci, e altă calitate, gheața trebuie prelucrată cu mașina, altfel nu are gradul de alunecare necesar”.

Măcar pentru agrement? „O dată, ca să poată fi amenajat pentru patinaj ar trebui să fie îngrădit. Dacă nu, atunci intră cu biciclete și câini, se apucă toți să arunce cu pietre și sticle, cu bâte, și când intri pe lac te lovești de o piatră sau de o sticlă, ți-ai stricat patina. Întrebarea e: dacă nu e îngrădit ce faci dacă gheața e subțire și nu vrei să lași oamenii pe gheață?”.

Lacul Chios a fost amenajat pentru patinaj în 2009; atunci, într-un singur weekend au venit pe lac nu mai puțin de o mie de oameni. „Veneau studenții noaptea să patineze”, spune Pârv.

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.