„Pirpiereii” aleși clujeni din PSD, nici măcar toți, s-au supărat săptămâna aceasta că aparatul de partid al primarului Emil Boc, aflat în funcții importante în structurile primăriei, nu se mai sinchisește să vină în fața plenului și să justifice de ce e nevoie de mai mulți bani pentru o sală nou-nouță, construită de la 0. Aceasta după ce s-a luat în discuție (iar ulterior s-a și aprobat), la ședința forului local din 1 septembrie, studiul de fezabilitate pentru mărirea capacității polivalentei din administrarea primăriei, la o zi după ce primarul a inaugurat totemul EuroBasket montat în centrul Clujului. Primăria va mai investi peste 16 milioane lei în Sala Polivalentă din Cluj pentru a mări capacitatea acesteia de la 7200 la peste 10.000 locuri, iar proiectul fusese deja prezentat la FIBA în decembrie anul trecut, fiind una dintre condițiile pentru care orașul a fost acceptat să ia parte la Campionatul European de Baschet, în 2017.

De ce acum și nu din prima, când s-a construit polivalenta? A fost o întrebare legitimă ridicată subtil de un consilier din grupul PSD. Dan Morar s-a arătat nemulțumit că niciun om din conducerea polivalentei nu vine în fața Consiliul Local să fundamenteze sau să explice de ce e nevoie să se investească mai mulți bani într-o sală polivalentă nouă sau măcar să-și exprime prin prezență respectul pentru aleșii locali și pentru banul public.

Nici edilul, nici altcineva nu au oferit o explicație. A rămas doar chestiunea că mărirea capacității polivalentei este deja bătută în cuie (la peste 16 milioane lei) și că fără realizarea investiției Clujul își poate lua adio de la competiții internaționale. Adică toată lumea știa.

DETALII ȘI AICI:

Omul lu’ Boc: “Hai, dom’le, ce-s 4 milioane de euro?” Omul cu opoziția: “Să trăiți! Scuzați c-am întrebat”

Grupul PSD a votat proiectul, iar Dan Morar s-a abținut. Șeful PSD Cluj, consilierul local Horia Nasra a declarat la finalul ședinței că a fost de acord cu rațiunea din spatele proiectului (că altfel Clujul pierdea Eurobasketul) și de aceea l-a susținut. „N-am votat pentru că primarul ne-a promis că face dezbaterea publică pe tema preluării stadionului. N-am discutat nimci în acest sens. Așteptăm să vedem ce se întâmplă. Ni s-a părut în regulă proiectul. Trebuie să știi când să taci și când să vorbești la Consiliul Local din Cluj”, a spus Nasra. Grupul PSD (format din câțiva oameni) a reuși să întoarcă din drum proiectul de preluare a stadionului Cluj Arena de către primărie, având în vedere că primarul nu avea la ședință toți consilierii prezenți.

DETAȚII AICI:

Dependența de “pirpirei”. Marea “U”-nire la masa lui Boc: nimic nu se face și nu se desface în sezonul estival fără opoziție

și AICI:

PSD vrea să-i scoată “la tablă” pe liderii Clujul ca să explice de ce au manageriat prost Cluj Arena, înainte ca stadionul să fie dat primăriei

Potrivit proiectului votat în 1 septembrie de consilierii locali, capacitatea sălii polivalente va fi crescută printr-o serie de modificări interioare de la 7200 de locuri la 10.000 de locuri, investiția fiind de peste 16,2 milioane de lei, din care lucrările de contrucție sunt estimate la peste 7,8 milioane lei.

Contractul urmează să fie scos la licitație, termenul pentru proiectare fiind de o lună iar cel pentru execuția lucrărilor e fixat la 8 luni de zile.

Anul trecut, Mircea Cristescu (fost președinte de club de baschet și fost jucător) spunea că cea mai importantă carte a candidaturii României, cu polivalenta din Cluj, pentru Eurobasket a fost promisiunea că în Sala Polivalentă de la Cluj încap cel puțin 10.000 de oameni. Din delegație a făcut parte chiar proiectanții sălii, Dico și Țigănaș, prin arhitectul Șerban Țigănaș care a fost cel care a convins bordul FIBA că se poate.

AICI DETALII:

Cum au mărit capacitatea Sălii Polivalente de la 7.000 la 10.007 ca să primească la Cluj cel mai important eveniment sportiv al ultimilor ani

Polivalenta a fost pornită la pachet cu stadionul Cluj Arena și lângă acesta, fiind rezultatul unei concurențe la momentul 2009 între liderii politici ai municipiului și județului.

Mobilizarea banul public în 2016, din nou, către polivalentă vine după ce primăria a atribuit contractul unei asocieri prezidate de firma sibiană Con-A cu o ofertă neconformă (după cum ulterior a demonstrat una dintre cele mai puternice firme de pe piața construcțiilor clujene, ACI Cluj, în instanță), la jumătate din valoarea estimată. Atunci ceilalți participanți la licitație, în special ACI Cluj spuneau că în banii ofertanți (peste 50 de milioane lei) e imposibil să se facă polivalenta clujeană, prețul corect fiind cel puțin dublu. De aici și felul în care a fost efectiv realizată sala. Polivalenta a plătit-o primăria până la 60%, aproximativ 10 milioane de euro. Șantierul a început în 2011, dar a fost sistat în 2012 și lucrările s-au reluat abia în 2014, după ce primăria a relicitat restul de 40% cât mai era de executat, bătând palma cu același constructor tot pentru peste 10 milioane de euro.

Acum se investesc din nou bani, mai ales că „greul” a trecut, ițele polivalentei s-au descurcat de primărie, neregulile s-au mascat cu acte, expertize și alți bani publici, iar ACI Cluj s-a mărgit doar să arate public printr-o decizie a instanței felul în care administrația locală lucrează.

Până la urmă, chiar și așa, polivalenta a fost mai scumpă decât valoarea inițială la care administrația a bătut palma pe oferta neconformă.

Chiar și așa, în momentul finalizării sălii polivalente, în toamna lui 2014, proiectanții spunea că sala de la Cluj este mult mai ieftină decât o hală industrială a unui privat, aceasta fiind gândită pe structură similară, sau decât o sală de sport mai mică amenajată de primăria Craiova, dar și că acest aspect se va resimți după darea în exploatare a obiectivului.

S-au zgârcit pe final de șantier. Polivalenta de Cluj e mai ieftină decât cea contruită de autoritățile din Craiova

Nici un comentariu

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.