Criză de muncitori la Cluj. Consulul Franţei din conducerea Clubului Francofon de Afaceri: „Pentru un tânăr muncitor, e problematic să se întreţină în Cluj-Napoca, din cauza chiriilor. Firme mari se gândesc să îşi facă şi cămine de locuinţe”
EconomieTop News by Kristina Reştea - oct. 30, 2018 0 2040
În contextul în care administratorii de firme din Cluj se plâng tot mai mult de criza de muncitori, iar ofertele Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă includ tot mai multe astfel de posturi, la Cluj s-a desfăşurat azi un târg de meserii. Nu de „job-uri”, ci de „meserii”. Zeci de firme au nevoie de angajaţi şi câteva s-au prezentat la eveniment; în total, ar fi vorba despre peste 500 de locuri de muncă disponibile, conform estimărilor organizatorilor. Două soluții s-ar impune pentru rezolvarea crizei forței de muncă, crede Pascal Fesneau, consulul onorific al Franţei la Cluj şi membru în Consiliul de administrație al Clubului Francofon de Afaceri din judeţ: creşterea salariilor şi aducerea de muncitori din afară. Deşi în Cluj salariile ajung la un nivel decent, potrivit angajatorilor, marea problema a oraşului tine însă de costurile ridicate de trai. Vorbim în special pe cele de pe piața imobiliară. Încurajarea învăţământului profesional şi a celui în sistem dual e o altă cale de urmat, spun cei din domeniu. Conform datelor Inspectoratului Școlar Județean, Clujul are acum 39 de clase profesionale, dar cei mai mulţi părinţi cred în continuare că facultatea e singura cale de luat în considerare pentru copiii lor.
20 companii de pe piața clujeană au nevoie de personal şi au participat azi la Târgul de Meserii, organizat de Clubul Francofon de Afaceri. Sunt disponibile câteva sute de locuri de muncă, potrivit organizatorilor. Angajatorii din judeţ se plâng tot mai des de criza de forţă de muncă, iar şomajul e în scădere în Cluj. Cu toate acestea, din numărul total al şomerilor, aproximativ 71% reprezintă muncitori, potrivit datelor statistice.
„Avem o problemă cu lipsa de personal calificat. Ea se simte şi în Franţa şi în Germania, dar e amplificată în România. Sunt mai multe cauze, iar una ţine chiar de imaginea industriei. Apoi, mai sunt problema educaţiei şi a migraţiei. După căderea comunismului, a urmat o nepăsare şi prăbuşirea industriei, dar după ’90, sectorul s-a reactivat, acum sunt fabrici în care se lucrează în mediu curat, cu maşini de ultimă generaţie. Muncitorii pot lucra într-un mediu decent, iar salariile le depăşesc pe cele din mall, să zicem. Un sudor poate câştiga mai mult decât un contabil”, spune Pascal Fesneau, care este şi administrator al unei firme franco-germane din judeţul Cluj, Pfeiffer Vacuum România.
Acesta a menţionat că mediul de afaceri se bucură de lansarea sistemului dual de învăţământ şi că e nevoie ca programa educaţională să se adapteze secolului XXI. „Există încă o diferenţă de salarii între noi şi ţările din Vest, aşa că o soluţie la stoparea migraţiei şi găsirea de meseriaşi ar fi creşterea salariilor. Totuşi, în Cluj-Napoca acest lucru a început să se întâmple şi sunt salarii destul de ridicate. O altă soluţie pentru criza de forţă de muncă este să devenim o ţară de imigranţi, să atragem oameni din alte părţi”, spune Fesneau. Acesta susţine că salariile din Cluj au ajuns la un nivel decent – un operator CNC poate câştiga 3000 de lei net (plus alte beneficii), iar un sudor sau electrician pot, de asemenea, să ajungă la salarii de peste 3000 de lei. „Dacă într-o familie se ajunge la un venit de 4500 de lei pe lună, cu ambii soţi care lucrează, asta m-ar pune pe gânduri dacă să plec sau nu din ţară. Pentru 2-300 de euro în plus, cât poţi câştiga afară, parcă nu mai merită să pleci, să fii departe de familie, într-o ţară unde şi costurile sunt mai ridicate şi integrarea e mai dificilă”, spune Fesneau. În ciuda faptului că salariile din Cluj sunt mai mari decât în alte zone ale ţării, oraşul are un mare dezavantaj pentru locuitorii de aici: preţurile de pe piaţa imobiliară. „Pentru un tânăr muncitor, venit din altă parte în municipiu să se întreţină în Cluj-Napoca e problematic, din cauza chiriilor foarte mari. Companii puternice din judeţ, ca De’Longhi şi Bosch se gândesc să facă şi cămine de locuinţe pentru muncitorii lor. În Franţa, de exemplu, în zona de unde vin eu, Michelin avea un întreg cartier. Dacă vrem oameni din alte judeţe, din alte părţi ale ţării, trebuie să abordăm cumva această problemă, a cazărilor”, menţionează Fesneau.
Conform datelor Inspectoratului Școlar Județean, Clujul are acum 39 de clase profesionale, cu 1085 de elevi, iar dintre acestea 13 sunt în sistem dual – asta înseamnă o implicare mai puternică a agentului economic în programă și predare. „S-au reînființat școlile profesionale, de trei ani, iar asta e o performanță. Sigur, o performanță ar fi fost să nu le distrugem. Înființarea sistemului dual e un pas important înainte. Nu noi le-am inventat, ci alții, și funcționează foarte bine”, menționează Valentin Cuibus, inspector general ISJ. „Sunt specializări pe care copiii nu și le doresc. Majoritatea vor un liceu teoretic, nu o meserie – asta e mentalitatea copilului sau, de fapt, a părintelui, fiindcă, la 14 ani, părintele este, de fapt, cel care alege”, adaugă Cuibus. Acesta a mai precizat că din generaţia de absolvenţi de şcoală profesională de anul trecut, 55% s-au angajat în primele şase luni, chiar în meseriile pentru care s-au pregătit.
„Nu întotdeauna dorinţele părinţilor se potrivesc cu ce se cere pe piaţă. 95% dintre cei care termină clasa a 8-a vor să se îndrepte spre un liceu teoretic, deci se gândesc la facultate. Lucrurile nu prea se potrivesc. Clasa de sudori a fost foarte greu să o facem, deşi pe piaţă e o cerere foarte mare. De fapt, noi am fi fi vrut să facem încă patru clase în plus, dar nu am avut cu cine, nu erau elevi. Părinţii vor pentru copiii lor o facultate, deoarece îşi amintesc cum lucrau ei în fabrici în urmă cu 30 de ani, unde dotările erau total diferite faţă de ceea ce este azi. I-am invitat pe părinţi să vină să vadă cum arată azi fabricile”, spune şeful Inspectoratului Şcolar.
Ana-Maria Chiciudean, director executiv adjunct al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Cluj, a menţionat că se încearcă popularizarea programelor de subvenţionare pentru calificarea la locul de muncă (după emiterea Legii Uceniciei).
UTCN, cel mai mare furnizor de personal tehnic din zonă, are 20.000 de studenți, spune Romulus Terebeș, de la Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației a UTCN. „Accesul la stagii de practică, internshipuri și job-uri e foarte important și pentru noi”, a menţionat Terebeş. Acesta a precizat că universitatea colaborează cu diverse companii pentru programe speciale de master şi adaptarea cursurilor nevoilor de pe piaţa muncii.
700 de tineri, aşteptaţi pentru „reclamă” la munca în fabrică
Organizatorii Târgului de Meserii estimau ca la eveniment să ajungă în jur de 700 de tineri, elevi sau absolvenți ai școlilor profesionale, tehnice și vocaționale din Cluj, pentru oferta a aproximativ 20 de companii active în economia locală. Oferta include locuri de muncă, dar și internship-uri și alte oportunități pentru tinerii care vor să învețe meserie în practică și să își continue formarea profesională într-un mediu industrial real. Printre companiile și organizațiile participante s-au num[rat BDO Cluj, Bosch Romania, BRD – Groupe Société Générale, Broda International, De Longhi, Deltamed, Double Tree by Hilton, Ecolor, Emerson, Energom Groupe Gonzales, Energobit, Institutul Francez Cluj-Napoca, Leroy Merlin, Michelin Romania, Pfeiffer Vacuum Romania, Rottaprint, Sphera Group – KFC, Skiptrans/ Jost Group.
