Închide

Corupția gulerelor albe: cum a procedat un secretar de comună din Cluj ca să fure banii Europei și cum ajunge după gratii ca Europa să nu ne arate cu degetul

ActualitateTop News by Actual de Cluj - sept. 14, 2016 0 736

Motivarea deciziei de arestare preventivă a secretarului comunei Iara, ce a ajuns după gratii după ce a primit mită ca să falsifice documente prin care mai mulți fermieri să primească subvenții europene pentru terenuri agricole, arată că faptele sale nu au fost izolate și că acesta ajunge după gratii doar după ce un mituitor a început să aibă probleme ș s-a transformat apoi în denunțător.

Denunțul prin care secretarul comunei Iara Olimpiu Onacă a intrat în vizorul Direcției Anticorupție a fost înregistrat în 9 iunie; de atunci și până acum procurorii DNA au strâns un material probator consistent, prin care au arătat că faptele acestuia nu au fost izolate. Denunțătorul care l-a pârât pe Onacă a arătat că în aprilie 2014 a aflat că Primăria comunei Iara organizează o licitaţie pentru închirierea unor suprafeţe de păşune şi, pentru că deţinea aproximativ 200 de oi, a mers pentru a achiziţiona caietul de sarcini şi pentru a se interesa în legătură cu licitaţia. La sediul primăriei a luat legătura cu secretarul Onacă și i-a transmis intenţia de a achiziţiona caietul de sarcini, „ocazie cu care acesta i-a spus să nu se încurce cu primăria, deoarece el îl poate ajuta cu arendarea unor suprafeţe de teren de la persoane care deţin păşuni pe raza comunei Iara”, după cum arată motivarea deciziei de arestare.

Judecătorul ce a dispus arestarea preventivă a secretarului dinIara consideră în motivarea deciziei sale că privarea de libertate a inculpatului este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, „stare de pericol ce rezultă din gravitatea activităţii infracţionale imputate inculpatului, privită în ansamblu, inculpatul ajutând, prin punerea la dispoziţie a actelor oficiale şi sub semnătură privată falsificate, la prejudicierea bugetului general al Uniunii Europene, cu consecinţa ca organismele europene de acordare a unor fonduri diverse de dezvoltare pentru ţara noastră, să privească cu rezervă capacitatea României de a administra şi distribui onest asemenea fonduri”. „De asemenea trebuie să avem în vedere faptul că inculpatul a cerut şi primit mită o sumă consistentă de bani, şi anume 37.200 lei, ceea ce reprezintă de peste 10 ori mai mult decât un salariu mediu lunar pe economie în România. Nu putem să nu subliniem şi aspectul că inculpatul se pare că ar fi falsificat un număr de 31 de acte oficiale şi 15 acte sub semnătură privată”, arată judecătorul. „Important este să evidenţiem şi aspectul că inculpatul a acţionat folosindu-se de funcţia publică pe care a ocupat-o, şi anume aceea de secretar al consiliului local al Comunei Iara, prin acest mod de a acţiona, inculpatul contribuind la subminarea încrederii cetăţenilor în faptul că organele administraţiei publice îşi îndeplinesc funcţia cu onestitate şi bună credinţă, în slujba localnicilor. Este real că inculpatul este o persoană cu un anumit nivel de educaţie, care-i permite să înţeleagă situaţia juridică în care se află şi consecinţele presupuselor sale fapte penale, este perfect integrat în societate, fiind căsătorit şi având un loc de muncă cu caracter constant şi permanent. De asemenea inculpatul nu are antecedente penale. Se pare însă că toate aceste date menite să caracterizeze persoane sa, într-un mod pozitiv, nu sunt apte în a ne determina să apreciem că prin prisma aspectelor ce îl caracterizează, a relaţiilor sale sociale şi a mediului de viaţă din care provine, inculpatul nu ar prezenta un pericol pentru ordinea publică. Astfel, în cazul acestui gen de infracţionalitate, cea supranumită „a gulerelor albe”, este evident că inculpaţii provin din medii de viaţă şi anturaje sănătoase, nemarcate de încălcări ale legii. Cu toate acestea, în aceste cazuri primează gravitatea acuzaţiilor ce li se aduc, în contrapondere cu datele ce caracterizează persoana inculpaţilor, aspect valabil şi în cauza particulară de faţă. Este superfluu să amintim că ţara noastră este percepută la nivel european, şi chiar mondial, ca un stat în care corupţia este adânc înrădăcinată, la toate nivelele administraţiei publice, aspect ce influenţează inclusiv dezvoltarea economică a României, motiv pentru care apreciem că lupta cu acest fenomen infracţional impune măsuri ferme şi eficiente”.


 

Redăm mai jos, anonimizat, porțiunea din document ce arată desfășurarea faptelor:

Denunţătorul a precizat că a doua zi a fost contactat de către secretarul O.O.I., care i-a spus că a rezolvat problema cu arendarea unor suprafeţe de teren, iar ulterior i-a dat să semneze trei contracte de arendă, unul ,,încheiat” cu …..pentru suprafaţa de 33 hectare şi două contracte ,,încheiate” între fratele său ….. şi …….pentru suprafaţa de 33 hectare, respectiv …….pentru suprafaţa de 38,60 hectare. Toate cele trei contracte au fost semnate de denunţător, iar cu aceeaşi ocazie inculpatul O.O.I. i-a prezentat şi adeverinţele emise de Primăria Iara pentru suprafeţele de teren în cauză.
…. a arătat faptul că, cu ocazia primei discuţii, secretarul Primăriei comunei Iara i-a spus că îi rezolvă cu terenul şi pentru fratele său ……
Conform celor susţinute de denunţător, inculpatul O.O.I. a fost cel care s-a dus la APIA şi a depus documentele, el nedepunând nici un document din cele puse la dispoziţie de către O.I.O. la această instituţie.
Anterior primei discuţii cu secretarul Primăriei Iara, denunţătorul a depus la APIA o cerere pentru suprafaţa de 15 hectare teren pe care îl deţinea în mod real cu contract de arendă de la numitul ….., iar fratele său ….. a depus o cerere pentru suprafaţa de circa 4 hectare teren proprietatea familiei.
.. a arătat faptul că, pentru rezolvarea documentelor, inculpatul O.O.I. i-ar fi solicitat să-i remită suma de 150 euro / hectar, bani pe care să îi dea după ce el şi fratele său o să primească subvenţiile de la APIA.
În cursul lunii august 2014, inculpatul O.O.I. i-ar fi spus denunţătorului că a fost anunţat de către …, adică suspectul …..– funcţionar în cadrul APIA –Centrul local Turda că există o problemă cu dosarul său şi al fratelui său şi că ar trebui să meargă să îl retragă.
Înainte de a merge la APIA, inculpatul O.O.I. i-ar fi dat trei sau patru titluri de proprietate întocmite posibil pe numele arendatorilor, spunându-i să le prezinte funcţionarilor din cadrul APIA, iar în situaţia în care cei de acolo îi cer, să le lase, în caz contrar, să i le restituie.
În urma discuţiilor purtate cu …., acesta i-a transmis că nu sunt probleme şi să nu retragă cererile.
În baza înţelegerii pe care a avut-o cu O.O.I., după ce au fost viraţi banii de către APIA, … s-a întâlnit cu susnumitul în birou secretarului din cadrul Primăriei comunei Iara, ocazie cu care i-a remis suma de 8.000 lei.
Ulterior, la începutul anului 2015, după ce a fost virată în contul său şi al fratelui său ….. diferenţa de bani de către APIA, împreună cu fratele său, i-au remis lui O.O.I. suma de 29.200 lei. Banii au fost remişi lui O.O.I. în localitatea Surduc, în dreptul casei acestuia.
În luna mai 2015, … a fost notificat de APIA să restituie împreună cu fratele său suma de 110.000 lei. După primirea notificării, s-a întâlnit cu O.O.I. pentru a-i solicita să îi restituie suma remisă cu titlu de mită, însă acesta i-a spus că nu poate să îi restituie banii, deoarece i-a cheltuit şi că trebuie să dea suma de 25.000 de euro la APIA pentru tatăl său pentru soacra şi nevasta sa, care sunt în aceeaşi situaţie.
Denunţătorul a arătat că în data de 08.06.2016 s-a întâlnit cu inculpatul O.O.I. în comuna Iara, la solicitarea acestuia, ocazie cu care i-a spus că ,,sunt ceva valuri pe la DNA” şi i-a cerut ca în cazul în care va fi chemat, să declare că contractul de arendă este real şi că din greşeală în contractul de arendă s-a înscris alt nume decât cel real.
La aceeaşi dată, respectiv 09.06.2016, a formulat denunţ la DNA – Serviciul Teritorial Cluj şi ….., fratele numitului …
În esenţă, acesta a relatat aceeaşi situaţie de fapt ca şi fratele său, arătând că pentru întocmirea documentelor în vederea obţinerii de subvenţii de la APIA, el şi fratele său i-ar fi remis lui O.O.I., în două tranşe, suma de 37.200 lei. ….. a arătat că el nu a semnat nici un document pentru obţinerea fondurilor de la APIA, aspect certificat de acesta şi după vizualizarea documentelor originale aflate la dosarul ridicat de organele de urmărire penală de la această instituţie publică.
….. a arătat că fratele său i-a spus că inculpatul O.O.I. i-a propus mai multe variante pentru stingerea litigiului cu APIA, respectiv să-i remită în schimbul banilor primiţi cu titlu de mită, nişte terenuri.
La data de 09.06.2016, în jurul orei 17:30, a avut loc o întâlnire între denunţătorul … şi inculpatul O.O.I., la locuinţa acestuia din urmă, din localitatea Surduc – comuna Iara. Pe parcursul discuţiilor purtate de cei doi, inculpatul O.O.I. ar fi recunoscut că a primit de la denunţător şi de la fratele acestuia suma de 37.200 lei. Denunţătorul i-a solicitat să îi restituie banii pentru a plăti datoria la APIA, inculpatul O.O.I. transmiţându-i că încearcă să îi restituie banii după ce va lua un credit de la bancă, recunoscând implicit că are de restituit bani la APIA şi pentru tatăl său, suspectul ….
La data de 25.06.2016 a avut loc o nouă întâlnire între inculpatul O.O.I. şi denunţătorul …., întâlnire solicitată telefonic de către secretatul comunei Iara, inculpatul O.O.I., cu o zi înainte.
Cei doi au reluat discuţia legată de problema dosarelor de la APIA şi de restituirea de către inculpat a sumei primită cu titlul de mită de la ….., pentru ca acesta să poată achita prejudiciul produs.

Conform celor susţinute de suspect, în anul 2015, după ce a primit de la APIA adresă pentru restituirea banilor, a luat legătura cu ….şi cu inculpatul O.O.I., comunicându-i acestuia din urmă că dacă nu se vor restitui banii îi va reclama la DNA.
La data de 27.06.2016 inculpatul O.O.I. s-a întâlnit cu suspectul ….în Iulius Mall – Cluj Napoca, ocazie cu care cei doi au abordat şi problema dosarului depus pe numele suspectului la APIA în anul 2014, inculpatul recunoscând implicit că el a depus dosarul în numele suspectului ……, şi că tot el este cele care a completat şi semnat, în fals, actele anexate.

La data de 30.08.2016 suspectul ……a purtat o discuţie ambientală cu inculpatul O.O.I., discuţie care confirmă implicarea acestuia din urmă în activitatea infracţională.
Cu o zi înainte de discuţia pe care a purtat-o cu suspectul ……, inculpatul O.O.I. i-a solicitat o întâlnire denunţătorului …. Astfel, la data de 29.08.2016, cei doi s-au întâlnit, ocazie cu care au abordat aceleaşi probleme legate de dosarele de la APIA, inculpatul O.O.I. relatându-i lui … că el face demersuri prin intermediul unor persoane pentru a identifica pe cineva care să poată interveni în interesul lor la DNA. Din conţinutul discuţiei rezultă şi faptul că acesta se întâlnise anterior şi cu suspectul ……, care-i relatase că urmează să vină la Direcţia Naţională Anticorupţie.
În cursul zilei de 05.09.2017 inculpatul O.O.I. l-a contactat, din nou, telefonic, pe denunţătorul …. solicitându-i insistent să se întâlnească. Întâlnirea dintre cei doi a avut loc în cursul serii, la aceeaşi dată. Aceştia au dezbătut aceleaşi probleme legate de citarea la DNA şi de dosarele de la APIA.
După întâlnirea din data de 30.08.2016 dintre inculpatul O.O.I. şi suspectul ……, între cei doi a avut loc o nouă întâlnire la iniţiativa secretarului Primăriei comunei Iara. Inculpatul O.O.I. s-a interesat de modul în care a decurs audierea suspectului la DNA, lăsând impresia că ar încerca să identifice eventuale persoane din cadrul instituţiei care l-ar putea ajuta. Totodată, confirmă faptul că a fost implicat în „încheierea” contractului de arendare depus de suspectul ……la cererea unică pe suprafaţă pentru anul 2013.

La data de 07.09.2016 inculpatul O.O.I. l-a contactat telefonic pe denunţătorul …. solicitându-i să se întâlnească de urgenţă în cursul aceleiaşi zile. Întâlnirea dintre cei doi a avut loc la data menţionată mai sus, cei doi reluând discuţiile legate de modul în care urmează să procedeze în cazul în care vor merge la Direcţia Naţională Anticorupţie.


 

Amintim, Onacă e acuzat de procurorii DNA de patru capete de acuzare – luare de mită, complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false.

Procurorii spun că Onacă ar fi eliberat mai multe adeverințe false care au fost folosite ulterior de către 9 persoane la obținerea de fonduri europene pentru suprafețe de teren agricole, pe care aceștia nu le dețineau în realitate. În total aceștia ar fi obținut peste 1,1 milioane de lei, arată procurorii. O mică parte din sumele încasate în mod nelegal de către beneficiari a fost restituită către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, după identificarea neregulilor de către această agenție.

Procurorii au mai constatat că Onacă ar fi cerut și primit de la doi dintre cei nouă beneficiari, cu titlu de mită, suma de 37.200 lei, pentru punerea la dispoziția acestora a documentelor falsificate. Suma de bani ar fi fost plătită anul trecut în două tranșe, imediat după primirea fondurilor nerambursabile. “În timpul desfășurării anchetei penale, inculpatul Onacă Olimpiu Ioan a făcut demersuri pentru influențarea comportamentului celorlalte persoane implicate în prezentul dosar”, mai spun procurorii, care adaugă că în cauză se efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane.

Citește și:

Secretar de comună din Cluj reținut de DNA după ce ar fi luat mită din bani europeni pe acte false; cum proceda UPDATE A fost arestat preventiv

Nici un comentariu

Scrie un comentariu