Închide

FOTO: Construită de Horea, binecuvântată de Bartolomeu și uitată de autorități. Biserica de la Muzeul Etnografic are nevoie urgentă de reabilitare!

CulturăTop News by Luminiţa Silea - apr. 27, 2014 1 1126

Muzeul Etnografic al Transilvaniei are în secția “Romulus Vuia”, de pe Tăietura Turcului, trei biserici din lemn specifice satelor românești din Transilvania de rit ortodox sau greco-catolic. Două provin din județul Sălaj, din Cizer și Petrindu și una din Bistrița, din Chiraleș. Toate au o vechime de câteva sute de ani și au nevoie urgentă de restaurare.

O biserică veche de 241 de ani din incinta Parcului Etnografic “Romulus Vuia” are binecuvântarea răposatului mitropolit Bartolomeu Anania pentru oficierea de cununii și botezuri. Biserica din Cizer, construită integral din lemn de stejar de Vasile Nicola Ursu, cel care, sub numele de Horea, a intrat în istoria națională ca martir al răscoalei tărănești din 1784, este preferată de personalități pentru marcarea evenimentelor importante din viață. Conducerea muzeului etnografic spune că biserica construită cu 11 ani înainte de răscoala iobagilor români din munții Apuseni are nevoie de intervenții de restaurare. Un proiect în acest sens s-a depus pentru accesarea de fonduri neramburabile norvegiene, însă directorul Tudor Sălăgean spune că șansele să primeacă banii sunt destul de mici, din cauza concurenței și a numărului mare de proiecte depuse pentru reabilitarea unor monumente istorice de clasă superioară.

Cea mai spectaculoasă este biserica din Cizer, care a fost construită în 1773 de o echipă de meșteri condusă de Horea, potrivit unei inscripții care s-a păstrat în interior. Horea este personajul istoric care a fost tras pe roată pentru că a condus răscoala țărănească din Transilvania, ridicându-se împotriva birurilor impuse de imperiu austriac dar şi împotriva obligaţiilor impuse țăranilor români de a lucra pe moşiile nobililor maghiari din Transilvania, revoltă care a cristalizat conștința națională a românilor din Apuseni, precusoare a revoluției din 1848. Biserica a fost loc de judecată, loc pentru dansul satului dar și loc de pomenire, fiind utilizată drept capelă pentru înmormântări înainte să fie adusă în parcul etnografic din Cluj, în 1968. Biserica din Petrindu are o pictură datată din 1835 făcută de meșterul Grigore Ispas. Biserica din Chiraleș are pictura distrusă, însă toate elementele arhitecturale îi dau o vechime mai mare decât a celorlate două.

 Bisericacizer2

“Atât biserica lui Horea din Cizer, cât și biserica din Petrindu au nevoie de intervenții. Am depus un proiect pentru restaurarea acestora, în special a picturii, dar și pe partea de stuctură, pe fondurile norvegiene, în prezent singura sursă de finanțare nerambursabiliă pe care o avem la dispoziție. Biserica din Petrindu are probleme foarte grave și nu poate fi vizitată. Proiectele sunt sub un milion de lei, însă competiția pentru banii norvegieni este foarte mare. Bisericile noastre sunt monumente de patrimoniu clasa B. Pe lista proiectelor sunt 100 de monumente de clasa A pentru care se cer bani în vederea reabilitării, așa că nu suntem optimiști. Într-o lună vom afla exact dacă suntem pe lista proiectelor care intră în cursa de eligibilitate ”, a declarat directorul Tudor Sălăgean.

Biserica din Cizer are binecuvântarea răposatului Mitropolit al Clujului, Bartolomeu Anania, așa că în lăcașul de cult se pot oficia cununii sau botezuri. La fel și în cealaltă biserică din Chiraș, care este chiar mai veche decât lăcașul de cult a lui Horea. Taxa pentru o cununie sau un botez este de 350 de lei, iar programările se fac la secretariatul muzeului. Lăcașurile de cult sunt preferate de personalități pentru a face legăminte în fața lui Dumnezeu.

 

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

Un comentariu

Scrie un comentariu