Clujul studenţiei. Cum trăiesc străinii experienţa românească în „Capitala Transilvaniei”: evenimentele sunt grozave, chiriile şi traficul – împovărătoare
EducaţieReportajTop News by Kristina Reştea - ian. 26, 2018 0 2986
8.509 de cetăţeni străini locuiau în Cluj în 2017, potrivit datelor Serviciului pentru Imigrări al județului Cluj, care transmite un indicator în creştere de la an la an. Dintre aceştia, 2.826 vin din state terțe și cei mai mulţi – 5.683 – sunt cetățeni ai Uniunii Europene/SEE/CH. O mare parte din afluxul de străini în Cluj se datorează universităţilor – studenţii vin aici pentru facultăţi şi taxe mai mici, mai ales când în ţările de origine procesul de admitere este şi foarte restrictiv. La Cluj e mai simplu şi mai ieftin. Tot aici există şi cea mai mare rată de studenţi pe cap de locuitor din România: 1 student la 5 clujeni, conform unui studiu făcut de un absolvent de doctorat al UBB. Studiul care urmăreşte impactul universităţii în viaţa oraşului arată că un student la licenţă, care locuieşte în cămin şi învaţă la zi, la buget, a cheltuit 12.793 de lei în 2015. Un student care stă în chirie, care-şi plăteşte studiile, tot la nivel licenţă: 26.897 de lei. Şi vin tot mai mulţi străini. Doar în vara trecută, conducerea UMF a anunţat că primeşte 350 de studenţi în anul I, din peste 30 de ţări, de la Germania, Franţa si până în Thailanda. Ar fi vrut să vină şi mai mulţi: s-au evaluat aproape 1000 de dosare.
Găsesc aici preţuri acceptabile, dar şi un oraş tot mai plin de festivaluri, aşa că viaţa de student pare ofertantă. Sunt adesea „învinuiţi” de localnici pentru aglomeraţia din trafic şi creşterea preţurilor – studenţii străini şi IT-işti – dar, pe de altă parte, atracţia Clujului universitar e componentă nelipsită din marketing-ul oraşului. Am încercat să mergem dincolo de statistică şi cifre şi să aflăm cum se vede oraşul din perspectiva lor. Cum trăiesc aici studenţii străini? Ce le place? Ce nu le place? Cum văd ei transformarea din anii recenţi a oraşului care i-a adoptat în perioada studenţiei? Între un curs, un examen, o vizită de practică şi înainte să intrăm în week-end-ul studenţesc, trei greci veniţi în Cluj, la studii, au stat la o poveste despre Cluj. Deocamdată, la ceai şi cafea (nu era încă vinerea de clubbing). Unul e student la Medicină Generală, unul a venit să studieze Stomatologia şi unul are cursuri la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară.
În vizită prin România (Sursa foto: FB)
Clujul prietenos. Ce e cool în Cluj, ca student
Panagiotis Antzoulas e din Patras, iar la Cluj a venit pentru a face a doua facultate – se pregăteşte de absolvire la Medicină Generală. Fratele său e şi el pe tărâmuri străine – el a ales Bulgaria, unde acum e anul II la o universitate din Sofia. Panagiotis a optat însă pentru Cluj, care beneficia de recomandări bune. „Am înţeles că cel mai bine ar fi să vin la Cluj sau, dacă nu, la Bucureşti”, spune el. Merită menţionat că atât Panagiotis, cât şi mai tânărul său coleg de UMF, Lyprandos, au venit la facultate prin intermedierea unei firme care se ocupă de plasarea studenţilor – ceea ce costă de la 1500 la 5000 de euro. În ceea ce priveşte costul cu şcoala, pentru studenţi pare să merite „investiţia” iniţială, având în vedere că taxa de şcolarizare la Cluj e mult mai mică decât în alte ţări, iar admiterea înseamnă concurs de dosare. În ciuda faptului că agenţia l-ar fi trimis la Iaşi, Panagiotis a insistat pentru Cluj. „Nu urmăream doar să obţin o diplomă, ci chiar să învăţ ceva. Sunt mulţumit de alegere, mai ales că aici poţi, chiar ca student, să faci practică în spitale şi chiar să intri la operaţii. Am prieteni care studiază în alte ţări şi îmi spun că la ei nu se întâmplă aşa ceva – au contact cu pacienţii abia când ajung rezidenţi”, spune el.
Panagiotis a venit la Cluj pentru cursurile de Medicină (Sursa foto: FB)
Oraşul s-a schimbat mult în cei şase ani de când îl cunoaşte. „Clujul arată mult, mult mai bine acum. Dacă ne gândim la zona asta, zona centrală, Unirii sau la Parcul Central, de exemplu. Parcul exista şi atunci când am ajuns eu în Cluj, dar nu arăta aşa, nu avea aleile, atmosfera de acum. S-au mai renovat şi dintre clădirile istorice”, spune Panagiotis. Chiar şi în Piaţa Unirii, poţi să găseşti adesea o scenă şi ai ofertă de spectacole aproape oricând, peste vară. „Sunt multe evenimente!”, completează fără ezitare Michalis Diakosavvas, atunci când vorbim despre marile schimbări din Cluj. Şi primul exemplu: Untold, festival pentru care studentul a fost în Cluj, deşi se desfăşoară în perioadă de vacanţă. De fapt, plecat în vacanţă acasă, s-a întors aici special pentru festival, alături de gaşca de prieteni. Michalis e din Rhodos şi a venit în România pentru a studia Medicină Veterinară. A ales să înveţe limba română şi chiar să urmeze cursurile în română.
Michalis s-a înscris la USAMV (Sursa foto: FB)
Cel mai tânăr membru al grupului nostru de discuţii e Lyprandos Skiadas. Lyprandos e din Atena, sora lui predă la o facultate în Londra, iar el s-a instalat la Cluj recent – e student în anul II, la Stomatologie. „E un oraş foarte sigur. Poţi să călătoreşti, poţi să foloseşti liniştit mijloacele de transport în comun. În Atena sunt şi tot felul de zone dubioase sau rişti să fii jefuit. La Cluj te simţi în siguranţă”, e una dintre primele observaţii pe care la face Lyprandos despre oraşul studenţiei.
Lyprandos e pasionat de muzică, dar la Cluj a venit ca să înveţe să devină Stomatolog (Sursa foto: FB)
Clujul neprietenos. Ce s-a schimbat în oraşul cosmopolit
Asociat cu anii studenţiei, Clujul pare un oraş aproape ideal. Sau, dacă nu ideal, măcar unul despre care să găseşti uşor cuvinte de laudă. Şi totuşi… „capitala Transilvaniei” are destule minusuri. „E tot mai scump să trăieşti în Cluj”, sunt de acord cei trei greci. Pornind de la preţul cafelei şi ajungând la costul cu locuinţa – Clujul e un oraş tot mai scump. „Se observă la cumpărăturile de zi cu zi că toate s-au scumpit. Pentru noi, e suportabil. Preţurile sunt comparabile cu Grecia. Dar cei de aici nu ştiu cum se descurcă”, observă Michalis. „La început, când am ajuns în Cluj, îmi permiteam să mănânc în oraş zilnic. Acum nu mai e cazul”, completează Panagiotis. Desigur, piaţa imobiliară e de neevitat dacă vorbim despre costul vieţii în Cluj-Napoca. Mai ales că analizele imobiliare arată că e mai greu să fii chiriaş aici decât în oricare alt mare oraş al ţării: deşi salariile sunt mai mici decât în capitală şi nu la distanţă mare de alte oraşe universitare româneşti, aici se înregistrează cel mai ridicat nivel mediu al chiriilor din ţară, potrivit datelor din analizele imobiliare. Dacă vorbeşti cu agenţii imobiliari, vei afla că proprietarii au crescut preţurile şi datorită cererii mari, alimentată în Cluj de studenţi şi, mai ales, de studenţii străini, cu bugete mai generoase. În ultimii ani, însă, până şi pentru acest segment de clienţi, chiria e tot mai împovărătoare.
„Când am venit aici, găseam un apartament cu 200 de euro, de închiriat. Acum nu găseşti ceva care să fie cât de cât convenabil sub 400 de euro. Sigur, pentru cei care vin din Franţa sau Germania preţurile par încă foarte bune, în comparaţie cu oraşele din Europa de Vest”, spune şi Panagiotis. „Când zici de „zonă bună” nu înseamnă cine ştie ce facilităţi, ci vorbim de o zonă care e convenabilă şi e aproape de cursuri. Eu stau în Zorilor, aproape de facultate”, spune Lyprandos. Tot fiindcă sunt străini, studenţii simt că, uneori, sunt văzuţi ca potenţiali clienţi cu buget mare (pe piaţa imobiliară sau, pur şi simplu, când e vorba să plătească taxiul). Există însă şi reacţii la polul opus: uneori, cei de aici îi privesc cu reţinere, după căderea economică prin care a trecut Grecia. „În urmă cu ceva vreme, dacă spuneai că eşti din Grecia, românii se uitau cu interes, se gândeau la insule spuneau „vai, ce frumos”. Acum e „vai, săracii!””, competează tinerii.
Ce altceva s-a mai schimbat, în rău, în Cluj în anii recenţi? Traficul. Şi la acest aspect întregul grup e de acord. „E teribil”, spune Panagiotis, care a avut ocazia să se familiarizeze cu traficul din întreg oraşul, având în vedere că în această perioadă străbate Clujul pentru a ajunge, în sezon de practică, la diverse cabinete de medicină de familie. „Noi mergem cu microbuzul, cu toţii”, zâmbeşte Michalis. La USAMV, drumurile duc spre fermele din judeţ, aşa că echipa se deplasează împreună, pentru practică în agricultura de Cluj. Michalis cunoaşte însă oraşul şi din postura de şofer – are maşină şi conduce prin Cluj. „Într-adevăr, petreci foarte mult timp în trafic, oraşul e foarte aglomerat”, subliniază tânărul. Nici oferta taximetrelor nu e de invidiat: maşinile sunt adesea murdare, iar şoferii nepoliticoşi, găsesc grecii.
Ce le-ar plăcea să găsească în Cluj şi oraşul nu are acum? Ei bine, oferta de ieşit în oraş nu e tocmai satisfăcătoare, deşi cafenelele şi restaurantele s-au înmulţit şi a mai apărut câte o propunere sofisticată. „Ar putea să mai fie nişte cluburi, de exemplu. Sunt doar cele foarte… boeme sau „bombele”, cu standarde nu prea înalte şi cele foarte de fiţe. Nu prea găseşti ceva între”, a constatat Lyprandos. „Aş vrea să se facă şoseaua de centură”, intervine, pragmatic, Michalis.
Pentru cei trei, Clujul e o etapă – cea de studii, ei fiind pregătiţi să părăsească oraşul studenţiei pentru job-uri în sistemul de acasă. „Chiar dacă oraşul ar oferi perspective bune de job, mă simt responsabil să mă întorc acasă, părinţii mei au pregătit un drum pentru mine, au făcut eforturi, trebuie să le valorific”, motivează Lyprandos. Ce le va lipsi de aici? „Viaţa de student”, spune, imediat, Panagiotis, pentru care următoarea etapă ar fi un doctorat în Marea Britanie. „Evenimentele”, spune, fără ezitări, şi Michalis. De fapt, tânărul grec nu e atât de tranşant când vine vorba de părăsit definitiv România – se gândeşte chiar să facă demersuri pentru a obţine dublă cetăţenie. „De ce nu? Dacă vreodată aş vrea să lucrez aici sau aş vrea să rămân…”. Lyprandos e nou venit, aşa că mai are timp de experimente.
Citeşte şi:
Cum a evoluat Clujul prin ochii unor străini, absolvenți ai UMF. Ar vrea să profeseze aici
