Închide

Clujul şi criza de spaţii verzi

AdministrațieDezvoltareTop News by Kristina Reştea - nov. 22, 2018 0 396

 

În ciuda expansiunii imobiliare agresive din ultimii ani şi a creşterii numărului de locuinţe, municipiul Cluj-Napoca duce lipsă de parcuri adevărate şi spaţii verzi amenajate, iar anumite iniţiative care ar fi putut îmbunătăţi situaţia de suprafaţă verde raportată la numărul de locuitori – cum ar fi Parcul Est – nu au fost puse în aplicare.

Specialiştii au discutat despre situaţia actuală, prezentând şi câteva exemple de proiecte din istoria oraşului, în Expoziția ,,Cluj-Napoca – Arhitectură, Urbanism, Spații verzi” de la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca. Evenimentul a avut loc în această lună şi a fost organizat de Filiala Cluj-Napoca a Uniunii Arhitecților din România (UAR), Filiala Transilvania a Ordinului Arhitecților din România (OAR), Biroul Teritorial al Regiunii de Dezvoltare N-V al Registrului Urbaniștilor din România și Universitatea „Babeș-Bolyai”.

„Nu poţi să nu faci o paralelă între cei 20 şi ceva de ani de entuziasm din Interbelic şi ceea ce se întâmplă acum. Într-o perioadă scurtă de timp, oraşul şi-a extins enorm intravilanul. Asta a creat o serie de probleme urbanistice, gestionate aşa cum s-a putut. În perioada interbelică, universitatea clujeană a avut un rol esenţial în cetatea Clujului şi un rol esenţial în urbanism (cu proiecte de anvergură în oraş). Iniţiativele au fost posibile cu o gestionare mult mai atentă din partea administraţiei de atunci. Aveau un serviciu tehnic foarte bine pus la punct, cu un inginer şef. În ciuda zbuciumului politic, acest aparat a cam rămas în aceeaşi formulă. Asta e relevant şi ne arată că avem mare nevoie de specialişti în cadrul primăriei, de acolo gestionăm oraşul şi de acolo controlăm dezvoltarea„, spune Vlad Rusu. Citeşte mai multe AICI

„La sfârşitul secolului XIX, s-au realizat o serie de amenajări de spaţii verzi şi grădinici publice, vechea grădină botanică, începerea amenajării pe Cetăţuie. Dar primul parc s-a realizat la iniţiativa Asociaţiei Femeilor din Cluj, care îşi doreau o zonă de promenadă (actualul Parc Central). În secolul XX a urmat o nouă serie de realizări, aşa că, la jumătatea secolului, Clujul beneficia de a anumită zestre de spaţii verzi”, aminteşte arhitectul Vasile Mitrea, membru în Comisia Naţională a Monumentelor şi unul dintre cei mai fervenţi „avocaţi” ai spaţiului verde din Cluj. Această „zestre” nu a prea fost, însă, îmbogăţită în anii recenţi. Ba dimpotrivă.

„Cadrul natural al Clujului oferă toate condiţiile pentru un ecosistem. În afară de mare. Sunt terase, e Someşul, sunt afluenţii Someşului, se putea face un oraş care să se bucure de calitatea de ecosistem”, spune arhitectul Vasile Mitrea. În a doua jumătate a secolului XX s-au făcut câteva eforturi pentru spaţii de agrement amenajate. Mai precis, în paralel cu creşterea numărului de apartamente la bloc, au existat totuşi şi preocupări pentru servicii. „Întreprinderile erau obligate să aibă baze sportive sau de agrement şi aşa s-a ales Clujul cu vreo 20 de astfel de baze”, spune Mitrea.

Acesta atrage atenţia că laudele administraţiei din Cluj cu inaugurări sau viitoare inaugurări de „parcuri” nu se susţin. Iar motivul e cât se poate de simplu, explică primul decan al Facultăţii de Arhitectură din oraş: ca să fie catalogat drept parc, un spaţiu verde amenajat ar trebui să aibă o suprafaţă de peste 20 de ha. „Între 5 şi 15 ha, ceea ce avem şi noi, sunt grădini, iar spaţiile de sub 5 ha sunt scuaruri”, arată Mitrea. O şansă pentru un parc adevărat a avut-o Clujul acum câteva decenii, dar a ratat-o. „În anii ’70, proiectul Parcului Est viza 110 ha. Ar fi fost un parc ce ar fi beneficiat de lacuri naturale”, aminteşte Mitrea.

„Parcul Est” a dispărut, însă, între noile blocuri construite, un mall, casele militarilor, un cimitir al militarilor şi chiar o biserică. Chiar dacă încă ar mai fi posibilă amenajarea unui parc în zona desenată cândva drept „Parcul Est”, pe terenurile rămase disponibile, administraţia a anunţat alte planuri. Mai precis, vrea un aqua park, cu toate că mai mulţi specialişti şi reprezentanţi ai societăţii civile au atras atenţia în repetate rânduri că un astfel de proiect ar fi mai potrivit în alte zone.

Citeşte şi:

Cine apără rămăşiţa de Parc Est de noul „mall cu tobogane”?

 

Imagini din expoziţie:

 

 

În 1989 existau 252 de ha de spaţiu verde amenajat, cu acces nelimitat. „În 2008, aveam deja un minus de 20 ha, după ce administraţia Funar a dat din terenuri. S-a ajuns la 7 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, când în 2010, conform directivelor europene, trebuia să avem 20 mp. În timpul administraţiei Apostu, s-a luat în calcul tot ce se putea lua în calcul, inclusiv cimiterele, ca să putem spune „suntem în regulă” la capitolul spaţii verzi. Asta a fost o minciună”, spune Mitrea. În câţiva ani, intravilanul Clujului s-a dublat. „Ai fi tentat să spui că e un oraş cu densitate mai mică de locuire, cu mai multe spaţii ce puteau fi amenajate ca spaţii verzi. În realitate nu e aşa: proprietarul privat vrea să valorifice totul la cote cât mai ridicate. Nu există interes din partea administraţiei ca spaţiul verde amenajat să crească. Sigur, concursurile sunt binevenite. Dar singurul „cadou” al administraţiei e acea „pădure a clujenilor”, pe câteva hectare în zona industrială, unde primarul planta copăcei în fiecare an. Această zonă a fost însă degradată, vegetaţia a fost distrusă de vite. Clujenii au mai rămas cu un teren degradat, în fosta zonă industrială, pe un deal neconsolidat. Aud acum că unii vor acolo ceva amenajări cu lacuri, cu cascade…”, aminteşte Mitrea vorbind de „pădurea” de la Bulevardul Muncii.

 

„Dacă administraţia doreşte un oraş cu un confort onorabil, cu o identitate, cu tentaţii pentru locuitori, ar trebui să încerce să convingă că face mai mult pentru spaţiile verzi„, spune Vasile Mitrea.

 

Au mai fost şi iniţiative ale administraţiei care au eşuat.  Administațiile din Cluj și Florești intenţionau să amenajeze un parc de 50 de hectare cu vedere la Someș, în parteneriat cu Județul, pe terenul unde funcționează singurul Muzeu al Apei din România. Ulterior, primarul Emil Boc, cel care a expus public proiectul, a fost și cel care a anunțat că inițiativa nu are sorți de izbândă din pricina legislației stricte, zona fiind una de protecție a rezervelor de apă ale Clujului. Ceea ce, desigur, primarul ar fi putut afla şi înainte de a anunţa un astfel de proiect. „Zona de captare a apei este vitală pentru Cluj. Cine se atinge de ea este criminal.  Acolo nu trebuie un parc, ci control foarte sever”, a spus arhitectul Gheorghe Elkan.

Pe de altă parte, şi arhitecţii ar putea să îşi asume din responsabilităţi pentru felul în care s-au derulat lucrurile în urbanismul local, spun chiar unii din breasla lor. „O vină au şi arhitecţii, dar şi şcoala. Unde am fost noi, arhitecţii, când se construiau toate acele proiecte în ceea ce ar fi trebui să fie Parcul Est?”, spune Eugeniu Pănescu.

Cât despre iniţiativele în derulare ale administraţiei, amintim că există în lucru câteva proiecte care ar putea adăuga noi spaţii verzi şi zone publice amenajate în oraş: reamenajarea malurilor Someşului şi a fostei Grădini a Feroviarilor, pentru care s-au lansat concursuri.

 

 

 

 

 

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu