Închide

Ciudățenia urbanistică a Clujului de care nu știe aproape nimeni: ai auzit de intersecția „7 străzi”, află că există și una cu 6 străzi

ActualitateIstorieTop News by Mihai Prodan - iun. 15, 2019 0 1660

Clujenii știu de intersecția „șapte străzi”, faimoasă pentru că aduce la un loc cel mai mare număr de artere din oraș și este, astfel, printre puținele astfel de anomalii urbanistice din țară – dar puțini știu, însă, de intersecția cu șase străzi, de asemenea unică în Cluj.

Intersecția „Șapte străzi” din Cluj-Napoca e cunoscută și apare – parțial – și pe hărțile iozefine vechi de două sute de ani. Intersecția cu șase străzi, însă, de care puțină lume știe, și care se află în afara vechiului oraș medieval – nu. E vorba de piața 1848 din vecinătatea pieței 1 Mai, singura din Cluj-Napoca ce adună la un loc șase străzi: Meseriilor, Olănești, Paris și Barbu Patriciu, acestea având două intrări în piață, căci intră în ea printr-o parte și ies prin partea opusă. Piața e una modestă ca trafic: o tranzitează o linie de troleibuz și câteva de autobuz iar traficul, pe o singură bandă pe sens pe toate intersecțiile, e modest prin comparație cu artere mai mari. Toate clădirile din piață au câte un singur nivel și găsiți aici un magazin alimentar și un … magazin de machete de trenulețe.
Istoricul Tudor Sălăgean spune că piața s-a organizat urbanistic la sfârșitul anilor 1900. Hărți care să o cuprindă sunt, deci, puține și recente. Hărțile vechi, medievale, ale orașului Cluj nu cuprind și această zonă care, în acea vreme, nu avea nimic ofertant: aici se aflau câmpuri agricole.

Clujul pe harta iozefină din 1764 și zona unde unde urma să fie sistematizată această intersecție cu șase străzi:

Nici pe harta orașului din 1897 nu poate fi observată această intersecție:

Istoricul Cosmin Rusu explică cum s-a ajuns la amenajarea acestei piețe neobișnuite, singura intersecție de acest gen din oraș: „zona are primele lotizări cunoscute la finalul secolului XIX – începutul secolului XX. În perioada interbelică, la inițiativa Societății Uzinelor CFR sunt amenajate aici două ansambluri pentru muncitorii ceferiști. CEl amenajat în jurul pieței 1848 pare să fie cel de-al doilea din punct de vedere cronologic, realizat în 1924-1925, pe terenul liber aflat la nord de amplasamentul vechiului târg de vite. Pe de altă parte, strada Paris este atestată deja de la 1865, ca strada Preotului. Deși axul străzii Paris e unul oblic în raport cu simetria celorlalte străzi care se întâlnesc în piață, probabil acestea din urmă au fost amenajate ca urmare a parcelărilor efectuate pentru locuințele ceferiștilor, și așa a rezultat piața”.

 

O scurtă plimbare virtuală prin această puțin-cunoscută anomalie a Clujului:

author photo two

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Cursuri de specializare la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu