Închide

VIDEO Cum arată milioanele de euro băgate într-un deal, ca să n-o ia la vale și să ducă „Hollywood-ul pitic” al Transilvaniei în valea Chinteni

AdministrațieTop News by Mihai Prodan - iun. 15, 2019 0 1228

Pe dealurile pârjolite de la marginea Clujului răsare ceea ce ar trebui să fie „Hollywood-ul pitic” al Ardealului, primele platouri de film din Transilvania ultimei sute de ani; actualdecluj.ro a vizitat această Fata Morgana de care se vorbește deja de un deceniu și vă arată cum se prezintă Centrul Regional de Industrii Creative din Cluj-Napoca, construit cu bani europeni – dar și cu milioane și milioane de euro care au trebuit să fie puși stăvilar pâraielor subterane care au dus dealul la vale.

Clădirea Centrului de Industrii Creative – în fapt mai multe corpuri de clădire legate între ele – se prezintă ca o bijuterie, cu finisaje de top, inclusiv … pervaze interioare de marmură la geamuri, lifturi cu ecran tactil și podea din piatră decorativă, intrare securizată doar pe bază de cartelă, plus un sistem de aer condiționat, care intra în teste chiar în ziua când clădirea a fost vizitată de reporterul actualdecluj.ro. Clădirea e deja funcțională, aici lucrează de câteva luni angajații firmei ce administrează „Hollywood-ul pitic” , Cluj Innovation Park SA, firmă în care acționar unic e Consiliul Local din Cluj.

În afara activităților administrative, deocamdată în cele șase nivele din clădire e funcțional proiectul Uzinei Filmelor de Amatori, deschisă în cadrul festivalului de film Transilvania și accesibilă vizitatorilor până la sfârșitul lunii iulie, cu nu mai puțin de 14 platouri de film, câteva miniaturale, de exemplu machete de șosele cu mașini în fundalul cărora rulează imagini de pe podul peste Someș din Cluj-Napoca. Și cam atât, dar infrastructura promite: la parter ar urma să fie amenajat un bistro cu o terasă generoasă, două încăperi de mari dimensiuni, tot la parter, permit evenimente cu mii de participanți, la subsol e esența CREIC, anume platourile de filmare pentru cine ar fi interesat, iar la etaje – spații de birouri sau de creație, în fapt încăperi deocamdată goale. O parte din spații au fost închiriate și deocamdată nefolosite de Facultatea de Teatru și Film de la UBB iar în vecinătate, la centrul TEAM, câteva dintre hale urmează să fie închiriate chiar în aceste zile.

Problemele CREIC și TEAM sunt însă altele: or fi având acestea finisaje de calitate, sistem de aer condiționat, pereți muabili înalți de patru metri la parter și mii de metri pătrați de spații închiriabile, dar pentru ca „Hollywood-ul pitic” al Transilvaniei să poată fi dat în folosință a fost nevoie de milioane de euro în consolidarea versantului pe care au fost construite aceste clădiri, și aceasta doar după alunecări de teren care au îngrijorat pe toată lumea: versantul e împânzit de izvoare subterane care au trebuit captate – mai întâi prin înfigerea a sute de țevi de dren în versant, care captează izvoarele într-un canal ce se varsă la rândul său într-o conductă cu diametrul de un metru și care, la rândul său, printr-o ocolire sub un drum de pământ, se varsă în canalul de colectare a apelor pluviale amenajat în avalul clădirilor – toate acestea, printr-un dig de ciment înalt de trei metri și lung de sute de metri care a stăvilat pâraiele și a stăvilit tonele de pământ ce altfel ar fi alunecat la vale. Iar aceasta, doar în amonte: în aval de aceste clădiri a fost construit un alt zid înalt de beton, în același scop. Factura – milioane de euro.

Mai exact, explică Ovidiu Cîmpean, șeful Direcției de Management Proiecte din cadrul Primăriei Cluj-Napoca: e vorba de două lucrări de consolidare a versanților afectați de alunecările de teren – una deasupra centrelor TEAM și CREIC, iar a doua în aval, ambele fac part din lucrările de amenajare a drumului de acces. Costurile – trei milioane și respectiv 12,8 milioane, fără TVA, executate de TCI și respectiv de Kiat. În total, cu TVA – 4,4 milioane de euro, bani plătiți din bugetul local al orașului.

 

Toate lucrările ar trebui să fie gata în septembrie, dar ritmul nu pare a fi foarte promițător: pe șantier am observat doar o mică echipă de muncitori, mai puțin de zece, ce aveau ca sarcină construirea unor rigole între șanțul de captare a izvoarelor și canalul de colectare a apelor pluviale – în aval unul la 25 de metri iar mai jos, unde debitul se întețește căci și numărul izvoarelor captate crește, frecvența e mai mare. În total, zeci de țevi de dren înfipte în deal ce captează izvoarele pe sute de metri într-un mic canal ce la rândul său se varsă într-o conductă cu diametrul de un metru iar aceasta din urmă, în aval de centrul CREIC, se varsă în canalul de colectare a apelor pluviale; e o soluție de avarie, spune un vecin din zonă, care susține că acest debit ar urma să se verse în valea din zonă o dată ce Primăria din Cluj-Napoca află cine e proprietarul terenurilor pe unde ar urma să fie amenajat canalul colector. Canalul arată cât de reală a fost problema alunecărilor de teren cauzate de infiltrările de apă, căci debitul e unul considerabil – fără a pune la socoteală destabilizarea dealului în aval de clădiri.

author photo two

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Cursuri de specializare la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare