Cine sunt clujenii considerați tezaure umane vii
Actualitate by Actual de Cluj - oct. 17, 2024 0 261
Celebrată anual în data de 17 octombrie, începând din anul 2013, la nivel naţional, Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial marchează importanţa acordată patrimoniului cultural imaterial.
Acesta se referă la tradiții și expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri și evenimente festive, cunoștințe și practici referitoare la natură și la univers, tehnici legate de meșteșuguri tradiționale, precizează Centrul Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj.
Din anul 2010 până în prezent peste o sută de români au primit din partea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale titlul de ”Tezaur Uman Viu”, o inițiativă UNESCO.
Clujul deține următoarele titluri de „Tezaur Uman Viu”:
– Vasile Soporan – rapsod popular din comuna Frata;
– Ţuli Carol, Covaci Băbuţ (decedat în 2023), Covaci Alexandru, Bumb Cornel, care formează Trio Transilvan ”Zorile” – instrumentiști tradiționali din Mociu;
– Alexandru ”Șandorică” Ciurcui – instrumentist tradiţional la vioară din satul Soporu de Câmpie, comuna Frata (decedat anul trecut)
– Lovasz Francisc – dansator tradiţional din satul Vişea, comuna Jucu de Sus (decedat în 2021);
– Perechea de jucăuși Elisabeta Rusu și Dumitru Moldovan din Frata;
– Nicolae Vădan – constructor de instrumente muzicale din lemn din Rusești;
”În urma cercetărilor efectuate în perioada 2003-2016 asupra activității meşteşugăreşti a lui Nicolae Vădan s-a constatat, pe lângă o evidentă evoluție și dobândirea unei experiențe profesionale înalte, faptul că meșterul clujean construieşte exclusiv instrumente din componenţa mai vechii formule tradiţionale a trio-ului transilvan: ceteră (vioară), contră (violă) şi gordon (un violoncel legat pe după gât), astăzi reprezentat de instrumentele moderne: vioară, violă, contrabas. De asemenea, continuă tradiţia de construcţie învăţată în atelierul predecesoriului său, reparatorul de instrumente Pavel Onoaie, ce la rândul său a fost îndrumat de către lutierul ceh Jan Maracek, refugiat de război la Cluj, reparator şi constructor de instrumente. În construcția acestor instrumente, Nicolae Vădan utilizează numai lemn din pădurile româneşti, cu prioritate din Munţii Apuseni, Valea Someşului Mic, din apropierea satului său de origine (com. Râşca, jud. Cluj). În același timp, probează instrumentele de unul singur, întrucât cunoaşte arta interpretării instrumentale de la tatăl său, care a fost unul dintre „ceteraşii” munţilor Apuseni și abordează un stil de interpretare propriu și inconfundabil, învăţat din satul natal, conform folclorului muntenesc specific, de pe cursul inferior al râului Someşul Mic”, au explicat autoritățile la momentul conferirii titlului.
– jucăușul Ioan Moldovan din satul Berchieșu;
– țesătoarea Viorica Tripon din Negreni;
– cărbunarul Iosif Bordea din Muntele Rece;
”Iosif a Mițului din Muntele Rece”, așa cum îl știu sătenii, are 65 de ani și duce mai departe meșteșugul de „a face cărbunare”, ajutat de soția lui, Ileana. A învățat în tinerețe, alături de tatăl și bunicul său. Puținii căuaci, adică fierari, care mai sunt activi în zonă își aduc cărbunii de la el. Cărbunarul și-a crescut cei nouă copii practicând acest meșteșug. Este singurul cărbunar cu activitate constantă în zonă, susținând implicit activitatea fierăriilor din comunele Măguri-Răcătău și Gilău, ateliere care și ele sunt în pericol de dispariție.
– fierarul Simion Drînda din satul Măguri (foto);
Simion Drînda locuiește în satul Măguri, comuna Măguri-Răcătău, a practicat fierăritul întreaga sa viață, fiind zeci de ani principalul ”căuaci” pe raza celei mai întinse comune din Cluj ca întindere. Simionu Florii, așa cum este cunoscut în zonă, are 73 de ani și provine dintr-o familie de fierari, tatăl și bunicul patern practicând aceeași meserie. A crescut ajutând și învățând de mic în atelierul tatălui său, iar din 1975 – adică la 25 de ani – și-a deschis propria fierărie în care a lucrat intensiv până acum câțiva ani.
– geamgiul Ioan Boca din Bociu, comuna Mărgău
– bărbuncarul Teodor Tătar din Zorenii de Vale, comuna Mociu
– ceterașul Emil Mihaiu din Gherla.
Ceterașul clujean Emil Mihaiu s-a născut în satul bistrițean Sânmihaiu de Câmpie, dar copilăria și-a petrecut-o în satul clujean Buza, situat în Câmpia Transilvaniei. Este descendentul a două familii mari de muzicanți: tatăl a fost lăutar, iar mama sa a cântat muzică populară, dar îi plăceau și romanțele.
„De la șase ani mi-au pus vioara în mână, o vioară mai mică, și cu aia am cântat până pe la opt ani, când m-au dus muzicanții cu ei la cântat. Pe lângă că învățam, mergeam cu ei la jocul satului. Pe vremea aia se făceau jocuri în tătă dumineca”.
„Din clasa a IV-a am avut profesor de muzică, iar de la 14 -15 ani puteam eu să scriu notele. Când o văzut ei, muzicanțî, că ce-o cântat ei eu am scris ș-am cântat, unu ca Ferica o plâns și-o zâs: «N-am crezut acest lucru că se poate ! No, dacă așe-i treaba, io-ț’ cânt tăte jocurile și scrie-le și folosește-le!» Ș-așe mi-o cântat foarte mulț’ muzicanț’ din zonă și din alte zone. Așe am adunat eu mult folclor.”
Emil Mihaiu a studiat vioara în cadrul Liceului de Muzică, dar consideră că talentul și munca multă te ajută să perseverezi.
„Să faci ceea ce am făcut eu, nu prea ai timp de familie, nu prea ai timp de concedii, nu prea ai timp de alte lucruri. Eu și acuma, noaptea, mă trezesc și scriu și compun muzică pentru atâția oameni”, spune ceterașul Emil Mihaiu.
Reprezintă Câmpia Transilvaniei, unde a realizat multe cercetări de teren din care au rezultat o mulțime de melodii culese de la muzicanți. Desigur, nu s-a rezumat doar la această zonă, o parte din cercetare fiind realizată și în zona etnografică Dealurile Clujului. Din satul natal Buza a cules melodii de la ceterașii Râpa Alexandru, Ion a lui Stângaciu și Ioji Boldi.
Generații întregi de tineri au trecut prin mâna lui Emil Mihaiu, pentru a învăța să cânte la vioară. A fost profesor la Școala de Arte „Tudor Jarda” din Cluj-Napoca, iar acum are 16 tineri cu care lucrează în particular.
Ceterașul Emil Mihaiu locuiește în Gherla și este un nume de referință atunci când vine vorba de muzica tradițională, interpretată în formula de Trio Transilvan din Câmpia Transilvaniei.
”Cercetările intreprinse în ultimii ani conduc la concluzia că în subzonele teritoriului judeţului Cluj se găsește încă un bogat patrimoniu folcloric tradiţional, atât în stare vie, dar și latentă”, spun specialiștii CJCPCT. ”Urme clare şi adânci ale existenţei acestui patrimoniu se mai găsesc în prezent în multe localităţi ale judeţului, cu predilecţie în satele de munte. Acolo se păstrează şi astăzi în stare bună de conservare costumele tradiţionale, obiceiurile locale, limbajul arhaic şi încă mai pot fi admirate case construite în vechiul stil arhitectural”.
Titlul de tezaur uman viu este viager, personal și netransmisibil și se acordă pentru România de către Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.
Programul ”Tezaure umane vii” e implementat de Ministerul Culturii, prin Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial și urmărește urmărește salvgardarea, păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial. Programul vizează identificarea și recunoaşterea la nivel național a celor care sunt creatori și păstrători ai valorilor tradiționale și care fac, prin talentul și efortul lor, dovada caracterului excepțional al performării, fiind capabili să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate, contribuind,astfel, la asigurarea viabilității acestuia în cadrul comunităților.
