Închide

Un meșter popular din Cluj primește distincția de „tezaur uman viu” din partea Ministerului Culturii

Cultură by Mihai Prodan - mart. 02, 2019 0 671

Un meșter popular din Cluj a primit distincția de „tezaur uman viu” din partea Ministerului Culturii.

E vorba de meșterul Nicolae Vădan, constructor de instrumente muzicale din lemn din Cluj-Napoca, ce a primit această distincție aseară, într-o gală la Ministerul Culturii. Vădan a primit acest titlu în vara anului trecut, dar a fost premiat, în gală, ieri.  „Astfel, în urma cercetărilor efectuate în perioada 2003-2016 asupra activității meşteşugăreşti a lui Nicolae Vădan s-a constatat, pe lângă o evidentă evoluție și dobândirea unei experiențe profesionale înalte, faptul că meșterul clujean construieşte exclusiv instrumente din componenţa mai vechii formule tradiţionale a trio-ului transilvan: ceteră (vioară), contră (violă) şi gordon (un violoncel legat pe după gât), astăzi reprezentat de instrumentele moderne: vioară, violă, contrabas. De asemenea, continuă tradiţia de construcţie învăţată în atelierul predecesoriului său, reparatorul de instrumente Pavel Onoaie, ce la rândul său a fost îndrumat de către lutierul ceh Jan Maracek, refugiat de război la Cluj, reparator şi constructor de instrumente. În construcția acestor instrumente, Nicolae Vădan utilizează numai lemn din pădurile româneşti, cu prioritate din Munţii Apuseni, Valea Someşului Mic, din apropierea satului său de origine (com. Râşca, jud. Cluj). În același timp, probează instrumentele de unul singur, întrucât cunoaşte arta interpretării instrumentale de la tatăl său, care a fost unul dintre „ceteraşii” munţilor Apuseni și abordează un stil de interpretare propriu și inconfundabil, învăţat din satul natal, conform folclorului muntenesc specific, de pe cursul inferior al râului Someşul Mic”, au explicat autoritățile în august.

Până acum, județul Cluj deține șapte titluri de „Tezaur uman viu”: rapsodul popular Vasile Soporan din Frata, Formația instrumentală „Zorile” din Mociu (Țuli Carol, Covaci Băbuţ, Covaci Alexandru, Bumb Cornel), dansatorii Dumitru Moldovan și Elisabeta Moldovan din Frata, dansatorul Lovasz Kuli Ferencz din Vișea, ceteraşul Alexandru Ciurcui (Șandorică) din Soporu de Câmpie și constructorul de instrumente muzicale din lemn, Nicolae Vădan din Râşca.

Acesta din urmă singurul meșter din Cluj care primește acest titlu, pentru anul trecut. Alături de acesta în 2018 au primit această distincție Teodora Purja, rapsod popular din satul Agrieş (judeţul Bistriţa Năsăud), Moise Gavra, meşter cojocar, prelucrarea pieilor şi blănurilor, din Vărzarii de Jos (judeţul Bihor), Şerban Terţiu, meşter în realizarea măştilor tradiţionale din Chircari (judeţul Vrancea), Szoke Tibor, meşter dogar din Harale (judeţul Covasna), Pavel Caba, meşter în prelucrarea lemnului din Nereju (judeţul Vrancea), Nicolae Vădan, constructor de instrumente muzicale din lemn din Cluj-Napoca (judeţul Cluj), Anica Fichioş, meşter în prelucrarea firelor şi fibrelor textile din Oituz (judeţul Bacău), Iosif Iepure, păstrător al obiceiului „Junii din Şcheii Braşovului”, Mircea Lac, meşter în prelucrarea lemnului şi metalului din Deva (judeţul Hunedoara), Constantin Niţu, meşter în realizarea ţesăturilor şi cuşăturilor din Conrăţelu (judeţul Olt), Rafila Moldovan, rapsod popular din Idicel de Pădure (judeţul Mureş), şi Gheorghe Tănase, meşter în prelucrarea lemnului din Corbu (judeţul Olt).

Programul Tezaure umane vii, una dintre iniţiativele UNESCO privind salvgardarea, păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial, vizează, pe de o parte, creşterea gradului de recunoaştere şi vizibilitate a păstrătorilor şi transmiţătorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial în cadrul comunităţilor din care fac parte, al specialiştilor şi al publicului larg, iar pe de altă parte identificarea acelor persoane care, făcând dovada caracterului excepţional al performării sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma şi cu mijloacele tradiţionale nealterate, contribuind astfel la asigurarea viabilităţii acestuia.

„La o analiză lucidă, sinceră și atentă, absolut fiecare dintre noi se revendică dintr-o familie tradițională. Ne-am născut, trăim sau traversăm, adesea, prin această lume fină a satului românesc, ne bucurăm, de la primii ani ai copilăriei până la senectute, de meșteșugul țăranilor noștri, de doine și de horele rotunde, de cântecul și jocul popular, de talentul rapsozilor și de măiestria creatorilor de măști, a meșterilor olari, cojocari sau a meșterilor în prelucrarea lemnului și a metalului. Dibăcia fiecăruia ne uimește și are, cu siguranță, conotații sacre. Este și motivul pentru care evenimente precum această „Gală a Tezaurelor Umane Vii” sunt de natură să ne întoarcă din drumurile noastre prea grăbite către tihna și statornicia tradițiilor autentice, către acest patrimoniu spiritual unic pe care românii îl propun lumii întregi”, a declarat ministrul Culturii și Identității Naționale, Valer Daniel Breaz. Programul Tezaure Umane Vii este o inițiativă a UNESCO privind salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial ce vizează identificarea și recunoaşterea la nivel național a celor care creează și, implicit, păstrează valorile tradiționale.

author photo two

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Cursuri de specializare la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare