Cine apără rămăşiţa de Parc Est de noul „mall cu tobogane”?

Primarul a anunţat în şedinţă de consiliu local în urmă cu câteva zile că administraţia locală vrea Aquapark în zona bazei sportive din Gheorgheni. Cu toate că obiectivul e de dorit în Cluj, tot mai multe voci din societatea civilă reacţionează: da, e de dorit la Cluj un aquapark. Cu un amendament esenţial: nu în parc. Chiar şi Planul Urbanistic General e „forţat” printr-o astfel de propunere: zona este gândită pentru a deveni una de spaţii verzi cu acces nelimitat. Un aqua park nu e un spaţiu verde. Un aquapark nu are acces public nelimitat. Cât despre ideea că în zonă sunt zeci de hectare din care se poate aloca o bucăţică pentru acest obiectiv, şi aceasta poate fi demontată: „un mall cu tobogane” rupe o bucată importantă de teren dintr-o zonă deja invadată de construcţii şi din conceptul celui mai mare sistem de spaţii verzi cândva posibil în Cluj. De fapt, acum trei ani, din declaraţii, chiar primăria „făcea eforturi extraordinare ca aici, pe o suprafață de circa 60 de hectare, să realizeze un parc”. Astfel de idei par să se fi evaporat, fiindcă acum ideea cu care se defilează pune un AquaPark (o structură administrată privat, îngrădită şi generatoare de profit, cu amenajări)  în zona care, teoretic, rămăsese disponibilă pentru un parc public deschis. Primăria oferă terenul în concensiune, așteptând, în schimb, un potențial investitor care să construiască Aqua Park-ul.

Vezi şi:

Aqua Park în Cluj, lângă baza sportivă din Gheorgheni. Emil Boc a făcut anunțul în ședința de Consiliu Local

În cadrul ședinței extraordinare a Consiliului Local din data de 28 februarie 2018, primarul Emil Boc a propus un nou proiect pe care Primăria îl susține și care cuprinde 2 obiective „importante pentru Cluj-Napoca”: realizarea unui Aqua Park și realizarea unei baze sportive de performanță pentru fotbal, în zona actualei Baze sportive Gheorgheni. ”În această zonă a orașului am identificat un teren în proprietatea municipiului care este în acest moment liber de sarcină, cu destinație zonă verde de agrement/parcuri sportive, pe locația fostei pepiniere Becaș (lângă „Cartierul Armatei”). Suprafața totală este de 16,5 hectare – conform extrasului de carte funciară pe care îl avem. Terenul este administrat de RADP Cluj, regie aflată în subordinea Consiliului Local Cluj-Napoca. Este momentan singurul teren pe care îl avem disponibil pentru un asemenea proiect, solicitat de comunitatea clujeană pe parcursul timpului. Din cele 16 hectare, o suprafață de aproximativ 12 hectare poate fi alocată construirii unui Aqua Park cu dotări moderne, iar pe restul suprafeței de 4 hectare avem în vedere amenajarea unei baze sportive pentru performanță, pentru fotbal, pentru U Cluj, dar și celelalte echipe care au performanță. În privința noii baze sportive, subliniez că am pornit de la premisa că cea mai importantă datorie față de sport, a autorităților locale, este să creeze infrastructură sportivă. Acum, la Cluj-Napoca, avem un stadion și o sală polivalentă la standarde europene, dar trebuie să creăm mai multe baze sportive pentru a susține sportul de performanță în orașul nostru. În ceea ce privește sportul de masă, avem complexul din Gheorgheni, unde clujenii au acces liber la cea mai modernă bază sportivă din istoria Clujului. Pe acest model, „în oglindă”, dorim să realizăm o bază sportivă și în cartierul Mănăștur (zona „La Terenuri”), astfel încât să încurajăm cât mai mulți clujeni să facă mișcare și să oferim facilități moderne pentru timp liber și sport”, a declarat primarul Emil Boc.

Dezbaterea

Stăm într-un fel de aşezare circulară, cu vedere chiar spre blocuri din zona lacurilor din Gheorgheni, înconjuraţi de cărţi: de la Codul Muncii şi Legea Dialogului Social, Codul Penal la „Mari Bătălii” şi învăţăminte de la Dan Puric citire. E 8 Martie, în mall e coadă la flori, primarul a anunţat în urmă cu câteva zile că se vrea aqua park în Gheorgheni  (s-a discutat şi la CL) şi societatea civilă s-a „răsculat”. De fapt, a ieşit să dezbată la un ceai, să facă un plan şi să împartă idei despre soarta a ceea ce cândva se dorea a fi Parcul Est. Sigur, din zecile de hectare cândva disponibile s-a luat treptat – în zonă au apărut clădiri, blocui, casele Armatei, un mall… Ceva teren a rămas, dar situaţia juridică e încâlcită.

„Nu ne opunem vreunui aqua park sau bazei sportive, dar poate această locaţie nu e neaparat cea mai potrivită”, precizează de la început Adrian Dohotaru, deputat şi activist, acum moderator de dezbatere. „Spaţiul pepinierei Becaş are 30 ha, primăria spune că are în proprietate publică 16,5 ha, din care 12 poate fi destinată unui aqua park, iar 4 ha sunt destinate penru o bază sportivă. După acest anunţ au venit reacţii pentru ideea de a continua ideea de Parcul Est.  La inaugurare Iulius, primarul spunea „da” pentru un parc de dimensiuni majore, problema este că primăria nu a înaintat cu acest proiect, nici pe proprietatea publică, nici pentru răscumpărarea de terenuri din mediul privat. De anul acesta există legea nouă pentru exproprieri – asta nu mai e scuză pentru municipalitate”, sintetizează Dohotaru situaţia.

Ca răspuns la primele critici care nu au întârziat să apară în spaţiul public după anunţ, edilul Emil Boc a susţinut că cele trei obiective – aqa park, bază sportivă şi parc – nu se exclud unul pe cealalt.  „Nu sunt excluse în PUG asemenea dotări urbane. Nu luăm pepiniera Becaş să facem blocuri, ansambluri rezidenţiale. Este vorba de a realiza utilităţi permise de PUG. Zona Parcului Est nu se rezumă la cele 16 hectare care sunt în pepiniera Becaş. Acolo mai sunt sute de hectare de teren, care vor continua cu parc şi nu cu altceva. Se continuă Parcul Est. Nu este o problemă ca pe 16 hectare să se facă aquapark”, a spus Boc în cadrul unui matinal Realitatea FM Cluj.

De ce spun specialiştii şi cetăţenii care cunosc situaţia că un aqua park nu e potrivit în acest loc?

„Habitat”

Cristi Domşa, de la Societatea Ornitologică din România a venit cu un atlas urban şi cu o hartă colorată. Zona lacurilor e dintre cele mai închise la culoare. Semn că e zonă valoroasă. „Ce e important cu lacurile astea? Alături de parcul din zona centrală, Babeş şi Grădina Botanică, zona aceasta e foarte diversă ca specii. În plus, zona din Gheorgheni are calitate de habitat, aici sunt rămase la Lacul 3 zone umede, mlaştini, au rămas petice care îşi păstrează valoare şi sunt în legătură cu zone din exterior. Merită să rămână nealterate. În conceptul de Parc Est sunt şi zone de acces pentru public, sunt şi unele mai sensibile, dar ar exista poteci tematice, pentru observarea păsărilor. Nu vrem să închidem accesul public, ci să ghidăm publicul spre cunoaştere”, spune Domşa.

Ce spune PUG-ul? Marele Parc Verde vs parcul colorat de „aqua”-distracţii

E fezabil actualul proiect din perspectiva noului PUG? Din ceea ce spun chiar elaboratorii săi, înţelegem că AquaPark-ul contrazice ideea PUG-ului actual şi trece peste proiectul de zeci de ani care desena aici cel mai mare parc al oraşului. „Logica din spatele PUG pentru zona asta e relativ simplă: e legată de un proiect mai vechi, din anii ’60 – Parcul Est, care e un proiect gândit ca parte a unei reţele verzi – un sistem continuu şi interconectat de spaţii verzi de diverse dimensiuni care străbate oraşul. Acesta avea 80-90 ha iniţial (Grădina Botanică are 15 ha). Proiectul în forma iniţială nu mai e posibil azi, mare parte din teren a fost ocupat. Dar PUG-ul a încercat să inventarieze şi să evalueze posibilitatea ca ideea care a astat la baza Parcului Est să poată să fie materializată. În limita mijloacelor disponibile”, spune arhitectul Tiberiu Ciolacu, reprezentând echipa care a elaborat Planul Urbanistic General acum în vigoare. „Dacă ne uităm la Cluj de sus, vedem că există doi poli mari de concentrate a populaţiei: Mănăştur Vest – cel mai mare şi în Est avem gruparea Mărăşti – Între Lacuri – Gheorgheni – ca al doilea pol de densitate şi populaţie. Mănăşturul a avut şansa să se afle în imediata vecinătate a unui element natural de mari dimensiuni – Făgetul. Gheorgheniul e un cartier care prin structura sa include spaţii verzi, astfel încât poate funcţiona fără un  spaţiu major verde. Dar Mărăşti şi Între Lacuri nu au avut posibilitatea asta şi asta se simte în calitatea locuirii. PUG propune acest Parc Est ca pol verde care să echilibreze densităţile extreme ale cartierului şi să ofere mai mult decât un parc, să ofere şi o conexiune cu peisajul periurban, cu zonele naturale învecinate oraşului. De ce e atât de important ca acest parc să fie deschis şi accesibil? El e parte a unui sistem, care poate funcţiona doar atunci când accesul, circulaţia şi calitatea ecologică sunt aceleaşi în toate punctele sale. E importantă circulaţia liberă, posibilitatea de a parcurge parcuri de diferite dimensiuni. Ideea de a avea în oraş un aqua park nu e deloc rea, discuţia e legată de amplasarea în această poziţie. Această zonă este destinată pentru a avea spaţii verzi cu acces nelimitat. Un aquapark nu e un spaţiu verde. Aqua parkurile sunt structuri urbane sigilate. Acesta nu are acces nelimitat, e un obiectiv comercial, foarte asemănător unui mall , ca structură şi tip de funcţionare; sigur, avem bazine, dar logica de funcţionare e comercială, bazată pe acces limitat. Problema nu e că trebuie să plătesc, ci că acest spaţiu e îngrădit. El devine obstacol, care trebuie ocolit, are acces auto, problemă foarte importantă- cu 800 de locuri de parcare tema spaţiului verde e sub semn întrebării”, spune Tiberiu Ciolacu.

Acest perimetru e riveran pârului Becaş, iar aliniamentul său e coridor ecologic, remarcă un geograf, care şi locuieşte în zonă. Asta înseamnă că ar putea fi eligibil pentru finanţări în scopul renaturării – o încercare de a reduce cât mai mult amprenta omului.

„Şi-au bătut joc de această zonă”

În apărarea fostului Parc Est intervine şi arhitectul Eugen Pănescu, care vorbeşte susţinând proiectul desenat cu ani în urmă de Vasile Mitrea. „Mitrea a făcut un proiect care putea fi de nivel internaţional. Parcul Est a fost distrus. Şi-au bătut joc de această zonă – arhitecţii, nepregătiţii care conduc oraşul şi ţara. Proiectul acela propus cu atâta rafinament. Arăta ce frumuseţi se pot face aici, nu „ghetoul” Militarilor. Eu sunt pentru recuperarea a ceea ce mai poate fi recuperat, pe baza proiectului lui Vasile Mitrea. Să rămână parc din ceea ce poate să rămână”, spune Pănescu.

„Clujenii se mobilizează dacă curge „sânge””

Antoniu Bumb, care reprezintă gruparea Declic, iniţiatoare de petiţii şi acţiuni civice, e sceptic în ceea ce priveşte şansele de succes ale unui grup mic în faţa populismului politicienilor şi administratorilor. „Dl primar a pornit de la o premisă simplă: clujenii vor parc şi aqua park, aşa că hai să le spunem că le oferim împreună. Cum să combatem treaba asta? „Aqua park, dar nu în parc” e un slogan minunat. Ecuaţia politicienilor e foarte simplă. Îi interesează argumentele care aduc voturi, dacă le oferi clujenilor ideea că se pot ambele lucuri deodată, asta va merge mai departe. Cum îi convingem pe cei care au decizia? Am o tristă experinţă cu modul de implicare civică a clujenilor. Da, salvăm justiţia, Roşia Montană, dar vorbind de lucruri care ne implică, fie că vorbim de selectarea colectivă a gunoaielor sau de parc, e greu să îi urneşti”, crede Antoniu Bumb. Mihai Racu, membru în Comisia de Urbanism a oraşului şi reprezentant al Centrului pentru Mediu Construit crede că, totuşi, clujenii se mobilizează şi pentru lucruri ce ţin de oraş. Dar numai dacă curge „sânge”. „Am avut exemplul atunci când s-a dorit bandă auto pe malul Someşului. Când au văzut excavatorul acolo, oamenii au reacţionat. Clujenii nu îşi vizualizează Parcul Est, puţini au fost acolo. E util să îi luăm de mână să îi ducem acolo pe cei care au venit cu ideea asta, să arătăm fotografii cu ce înseamnă Parcul Est. Dacă zici „lacurile din Gheorgheni”, lumea te întreabă „care lacuri? E unul şi ce frumos l-a făcut””, zice arhitectul. „O expoziţie nu ajută, ne va întări nouă, în bula noastră, că e ok ce vrem”, consideră Bumb.

Adrian Costina, reprezentant al grupului S.O.S. încurajează prezenţa cetăţenilor în şedinţa de Consilu Local. „Ne-am hotărât să mergem în Consiliul Local. Am fost acolo. Să vă zic câteva dintre priorităţile pentru 2018: construire de creşe, sprijin de organizat de activităţi sportive, pentru Oraşul European al Sportului. În mintea noastră „oraş european al sportului” ar însemna să facem cu toţii sport, nu doar să organizăm meciuri. Therme (nume vehiculat ca potenţial administrator de aquapark de Cluj) să meargă să cumpere terenuri şi să îşi facă proiect! Să mergem în CL, de aia ne-am făcut asociaţie!”, propune reprezentantul grupului SOS. Oraşul e, oricum, deficitar la spaţii verzi, aminteşte o arhitectă:  „Clujul se străduieşte să atingă 26 mp pe cap de locuitor, sunt oraşe cu 80 mp. Chiar şi asta e neclar, nu există un registru al spaţiilor verzi, au introdus parcuri-păduri să iasă cifra. Situaţia reală ar fi că avem undeva la 10-14 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor”, aminteşte arhitecta contextul în care acum un potenţial spaţiu verde e înlocuit cu proiect de parc de divertisment.

„Dacă se cunoaşte situaţia, oamenii vor vrea parc, în loc de aqua park, oamenii ştiu ce importantă e o zonă verde, în loc de construcţii. Şi La Terenuri se întâmplă asta”, crede Lala Panait (La Terenuri). Mihai Racu propune deschiderea unor căi de comunicare cu decidenţii din primărie şi renunţarea la o atitudine ostilă, în vreme ce activistul Dumitru Cornel Vîlcu crede că singura cale e să se găsească un „cui al lui Pepelea” (sau mai multe) – adică argumente juridice pentru care acest proiect nu ar fi permis în zonă.

„Există locaţii mult mai interesante pentru un astfel de obiectiv”

Ciolacu mai menţionează că, deşi există posibilităţi de a realiza acest obiectiv, există în oraş locaţii alternative suficiente. „O privire atentă ar putea analiza aceste locaţii. Asta e şi o zonă complicată: e o fostă mlaştină, investiţia aici e mai mare ca în alte locuri, accesul auto pentru un obiectiv de dimensiunea asta e dificil. Există locaţii mult mai interesante pentru un asemenea obiectiv. E surprinzătoare rapiditatea cu care s-a luat această decizie”, a mai spus Ciolacu.

În concluzie, grupul care s-a reunit la o primă întâlnire pentru a pregăti un răspuns la anunţul primăriei a conturat câţiva paşi: campanie de informare despre proiect şi Parcul Est şi au decis să meargă în Consiliul Local, pentru un dialog cu decidenţii.

Din arhivă:

DA! pentru Parcul Est. Pasul 2: cum ?

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.