Închide

Cum vrea Centrul Cultural Clujean să îngroape proiectul Centrului Cultural Transilvania

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - mart. 10, 2018 2 499

Centrul Cultural Clujean vrea să forțeze un aviz în afara legii de la Comisia de Monumente pentru clădirea în care să funcționeze viitorul Centru de Artă Contemporană pe care structura care continuă proiectele Clujului pierzător al Capitalei Culturale Europene și l-a asumat ca proiect fanion.

A pus la cale, departe de ochii lumii, un nou proiect tehnic pentru viitorul Centru de Artă peste un alt proiect deja asumat de Primărie printr-un concurs de soluții și fundamentat printr-un Plan Urbanistic Zonal – Centrul Cultural Transilvania.

Adică se dorește să se supraînalțe clădirea cazarmei monument de pe Bulervardul 21 Decembrie 1989 și să se creeze o clădire mult mai mare care să deservească respectivul obiectiv.

Proiectul nu a fost avizat de Comisia de Monumente de la Cluj. Nici de Comisia de Monumente de la București care a cerut Primăriei să-și rezolve problemele la nivel local, după cum a explicat arhitectul Szabolcs Guttmann, cel care s-a ocupat de proiectul tehnic.

Ligia Subțirică, fostul arhitect-șef al orașului, rămas arhitect-expert în cadrul Primăriei, spune că în forma promovată de cei de la Centrul Cultral Clujean, proiectul nu poate fi aprobat niciodată deoarece este în afara legii. O soluție ar fi să se meargă pe proiectul deja aprobat pentru cazarmă, iar cei de la Centrul Cultural Clujean să își mai găsească o altă clădire unde să expună și lucrări de mari dimensiuni. „Nimeni nu a spus că trebuie să fie doar o singură clădire”, a adăugat Subțirică.

În plus, secretarul Comisiei Zonale de Monumente de la Cluj, arhitectul Virgil Pop, spune și el că acest proiect propus peste clădirea cazarmei monument istoric de la Bulevardul 21 Decembrie 1989 aduce mult mai multă arhitectură nouă prin supraînălțarea clădirii cazarmei și nu ar face decât să îngroape proiectul Filarmonicii și Centrului Cultural Transilvania pe care Primăria și l-a asumat și pentru care există deja un Plan Urbanistic Zonal aprobat și asumat prin Planul Urbanistic General.

În respectivul Plan Urbanistic Zonal se arată exact cum se poate „construi” pe clădirea cazarmei monument – doar două supraînălțări pe capetele clădirii și nicidecum o supraînălțare cu încă un etaj și mansardă înaltă cum s-ar dori prin proiectul gândit de Guttmann la comanda Centrului Cultural Clujean.

Virgil Pop a spus că, legal, se poate merge pe varianta unui Centru de Artă Contemporană într-o clădire a cazarmei monument cu cele două supraînălțări din PUZ-ul aprobat, însă a menționat că cei de la Centrul Cultural Clujean s-au plâns că nu pot expune tablouri de mărimea PUG-ului Clujului (planșa cu reglementări afișată în Sala de Sticlă a Primăriei). „Există și soluția ca un astfel de Centru de Artă să caute formă în zona industrială unde este destul spațiu”, a adăugat specialistul.

Arhitectul Szabolcs Guttmann a menționat că primarul Boc a semnat ca proiectul să meargă la București la Comisia Națională a Monumentelor. Însă că documentația s-a întors din nou la Primărie, iar acum specialiștii din instituție nu vor să semneze pentru proiect. „Noi pierdem deja bani cu acest contract. Ni s-a cerut o clădire mare, însă dacă nu este posibil, suntem pregătiți să se meargă pe proiectul din PUZ. Noi oricum am făcut mai multe variante și simulări”, a explicat Guttmann.

Cum s-a mutat Centrul de Artă Contemporană pe amplasamentul Filarmonicii, în carzarma militară a Primăriei

Deși în programul cultural al Clujului candidat era proiect emblematic, Centrul de Artă Contemporană nu a avut niciodată o locație bătută în cuie. Când s-a conturat ideea în dosarul de candidatură s-a luat în calcul chiar atragerea sa pe platforma CUG, într-o negociere imobiliară între  arhitecții proprietarilor și primărie. Planul nu s-a concretizat. În aplicația propriu-zisă, Centrul a fost gândit să funcționeze în mai multe clădiri – una a primăriei de pe Iuliu Maniu, cinematograful Favorit, Gara Mică, chiar să fie conectat și cu Centrul pentru Industrii Creative din Lomb. Și i s-a repartizat și o investiție de 12 milioane de euro pentru a prinde viață.

Nici una dintre cele trei clădiri unde fusese cazat Centrul de Artă Contemporană nu mai este de actualitate – în gara mică s-a făcut un magazin de lanț, Primăria a renunțat să cumpere cinematograful Favorit, iar într-o clădire a Primăriei de pe Iuliu Maniu se va muta poliția locală.

Fiind doar o idee de carton, Centrul de Artă Contemporană a rămas fără casă în 2017. O idee salvatoare de la arhitecți i-a dat, însă, un nou imbold. În contextul grijii pe care Primăria și-a asumat-o pentru clădirile monument istoric de pe care pică tencuiala și a presiunii publice că instituția nu se îngrijește chiar de propriile bunuri aflate în stare avansată de degradare, președintele Ordinului Arhitecților din România – Filiala Transilvania, arhitectul Szabolcs Guttmann (care lucrează și cu municipalitate pe contract la intervenții de urgență dar și pe partea de proiectare a intervențiilor la clădirile din subordinea Primăriei) a propus instituției să repare și să introducă într-un circuit public vechea cazarmă de pe Bulevardul 21 Decembrie (prinsă într-un alt proiect al municipalității, ca poartă de intrare în viitorul Centrul Cultural Transilvania, cu proiect făcut prin concurs de soluții și cuprinde sală de concerte unică în România și sediu pentru Filarmonica Transilvania).

Încă din 2016 pe terenul de 1,3 hectare de pe B-dul 21 Decembrie nr. 106 (pe care primăria l-a cerut și primit de la Armată pentru un proiect de Centru Cultural cu sala de concerte pentru Filarmonică) s-a început amenajarea unei platforme de parcare cu barieră dar s-a conturat și ideea folosirii cazarei militare de la stradă, clădire monument, aflată într-o stare avansată de degradare.

La vremea respectivă, ideea era privită cu scepticism de oficialii primăriei. Viceprimarul Dan Tarcea susținea că investiția de reabiliatre era mult prea mare în condițiile în care în respectiva clădire, de exemplu, s-ar muta servicii ale primăriei. Tarcea mai spunea că oricum cazarma este parte din proiectul Centrului Cultural Transilvania și că ar urma să fie făcută pe banii unui potențial investitor.

În 2017 optica primăriei s-a schimbat. Rămas fără casă, Centrul de Artă Contemporană „s-a mutat” imediat în clădirea cazarmei. Viceprimarul Dan Tarcea confirma pentru Actualdecluj.ro că  se fac demersuri în acest sens, dar că acestea vor mai dura ceva timp.

Tot în 2017 directorul Centrului Cultural Clujean anunța că Centrul European de Artă Contemporană (ECCA) va funcționa la Cluj din 2020, sub forma unei instituții-pionier finanțată în mare parte din bani publici și cu o conducere asigurată printr-un parteneriat între operatorii locali relevanți – Universitatea de Artă și Design, Departamentul de arte media al Universității Babeș-Bolyai, Uniunea Artiștilor Plastici, Fabrica de Pensule, Centrul de interes.

La începutul lunii ianuarie 2018, Centrul Cultural Clujean a anunțat că are un proiect tehnic și prezenta chiar și o schiță minusculă cu noua față a viitorul Centru de Artă Contemporană (foto deschidere).

De atunci, cei de la CCC încearcă să forțeze un aviz de la Comisia de Monumente pentru proiectul tehnic la care se făcea referire în sinteza activității transmisă de respectiva asociație.

Teișanu și arhitectul Virgil Pop, invitat special la o discuție privind muzeele și spațiul public organizată de Primărie la începutul lunii martie

Proiect cu mici inadvertențe

Anul trecut, directorul Centrului Cultural Clujean, Ștefan Teișanu, spunea pentru Actualdecluj.ro că:

“am făcut un proiect tehnic pentru întreaga clădire a cazarmei, centrul ar urma să funcționeze în toată clădirea, pe trei nivele – subsol, parter și mansardă, dar proiectul nostru tehnic pare că nu primește avizul comisiei teritoriale a monumentelor istorice, deci mergem la comisia națională. Altfel suntem pregătiți pentru reconversia spațiului, avem și programul cultural pe următorii ani. Primăria ar urma să-și asume costurile de infrastructură și dotări, după care ar păstra clădirea în proprietatea lor, e a lor și acum; noi facem la CCC gestiunea culturală. Dacă am primi acest aviz ne-ar ajunge un an și câteva luni ca să intrăm în spațiu, dar dar din vară suntem întârziați cu avizele, suntem în mare întârziere. E o controversă acolo legată de întregul spațiu, care e monument istoric de clasă B pentru partea de jos, beciul e interesant și important, noi îl păstrăm așa cum e, la fel și parterul. La acoperiș vrem să facem o modificare pentru că acoperișul așa cum e nu permite să expui lucrări de artă contemporană, care sunt mai înalte, mai voluminoase. Beciul e frumos, e un loc splendid. Dilema e legată de mansardă, noi vrem să o înălțăm și să-i facem un perete drept; fără el n-avem ce face, altfel e un spațiu meschin, nepotrivit”.

Teișanu a fost cel care a propus și numele nou de Centrul Cultural Clujean (deși semăna izbitor cu cel pe care l-a folosit și Primăriei pentru proiectul făcut cu concurs de soluții pentru a salva Filarmonica din Cluj – Centrul Cultural Transilvania).

La Cluj s-a mai inițiat un proiect de Centru Contemporan de Artă, însă privat, într-o clădire din centrul Clujului pe care pictorul Adrian Ghenie a cumpărat-o pe strada Avram Iancu nr. 1. Cel care se ocupă de proiect, artistul Mihai Pop, a spus că proiectul va pornit public cel mai probabil în 2018-2019.

Terenul de 1,3 hectare de pe B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 106 la pachet cu cazarma militară monument a fost obținut de Primărie de la armată (în timpul mandatului fostului primar Apostu) și a primit ca funcțiune un proiect de Centru Cultural, generat prin concurs de idei cu juriu internațional, în timpul administrației Apostu. Chiar primarul Boc l-a dorit și a făcut posibilă preluarea terenului de către primărie. Proiectul tehnic a fost câștigat prin concurs de firma Vaal Arhitectură care a gândit un ansamblu format din cinci clădiri (sala de concerte, sediul Filarmonicii, o clădire pentru artele dramatice şi plastice, sediul Academiei de muzică, dar şi un hotel cu peste 200 de camere), deservite de o parcare subterană pe patru nivele cu 500 de locuri proiectată pe 80% din suprafaţa terenului de peste 1,3 hectare de pe B-dul 21 Decembrie nr. 106, aflat în proprietatea primăriei.

Întreg ansamblul a fost evaluat la 50 de milioane de euro, bani pe care primăria clujeană nu a fost dispusă să-i găsească de câțiva ani buni încoace pentru a porni proiectul. Surse din administrație susțineau că singura șansă reala pentru ca Centrul Cultural Transilvania (cu sala unică de concerte pentru Filarmonică) să se realizeze era legată de câștigarea titlului de Capitală Culturală Europeană în 2021. Cum Clujul a pierdut titlul în favoarea Timișoarei în toamna lui 2016, proiectul a pierdut ocazia unică să fie susținut și deja e văzut ca unul istoric și nerealizabil.

Filarmonica Transilvania este în subordinea Consiliului Județean și concertează, după cum spune conducerea, în locuri improprii comparativ cu valoarea muzicienilor. Centrul de Artă Contemporană este un alt vis al artiștilor și oamenilor de cultură din Cluj care se plâng de ani de zile că orașul nu are unde să expună sau să aducă expoziții importante din afară. Ambele proiecte au nevoie de voință politică și de bani publici, în principal de la Primăria Cluj care este destul de bogată să susțină o astfel de investiție.

În Cluj a mai pornit un proiect privat de Centru Contemporan de Artă al pictorului Adrian Ghenie, care a cumpărat o clădire istorică de pe strada Avram Iancu nr. 1, cu scopul de a înființa o astfel de structură. Mihai Pop de la Galeria Plan B care se ocupă de respectivul centru spunea – în cadrul unui eveniment cultural organizat chiar la Gara Mică – că proiectul va fi funcțional undeva în 2018.

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

2 comentarii

  1. Filarmonica clujeana concerteaza de ani de zile in Sala Auditorium Maximum a UBB, care e inchiriata si e o sala absolut decenta, nu la Casa de Cultura a Studentilor, unde e doar sediul administrativ (conform site-ului filarmonicii).

  2. deci un grup de artisti forteaza statul sa le faca lor o cladire. un mic lobby ca sa-si traga ei un tun imobiliar pe banii nostri. sa ramana ei in fabrica de pensule si sa-si expuna acolo operele de 2 bani gen pisoare si tot felul de traznai… Filarmonica nu are sediu, ce se baga ei peste un proiect deja acceptat?

Scrie un comentariu

Articole similare