Închide

Clujul, promovat de celebra publicație VOGUE: Transilvania renunță la umbra lui Dracula cu galerii de artă, cocktail-uri și cafenele în Cluj-Napoca

SocialTop News by Actual de Cluj - mart. 11, 2018 1 3165

Celebra revistă Vogue face o radiografie a vieții sociale din Cluj-Napoca, cu un accent pe cafenelele și restaurantele sale, într-un articol amplu. E trecută în revistă o zi în Cluj-Napoca, adesea numit Cluj, neoficiala capitală a Transilvaniei și unul dintre cele mai vibrante mici orașe ale Europei de Est – „o reputație câștigată fără ajutorul poveștilor ce învăluie meleagul”.

Articolul începe abrupt cu primele nominalizări de cafenele și restaurante: „Let’s coffee” e numele primei cafenele menționate și primele cuvinte de sub titlu: e un spațiu mic, minimalist, cu pereți negri luminați de un manuscris alb și o bicicletă la vedere. „Într-o sâmbătă dimineață barul său din lemn și banca sunt ocupate de localnici, dintre care cei mai mulți, la intrare, în salută pe proprietarul Vasile Lupsac. Lupsac, ce poartă ochelari și o șapcă de baseball, ridică privirea de la La Marzocco Strada ce distilează expresso-ul cafenelei, și le întoarce salutul. E un ritm organic ce continuă toată după-masa. Seara, unii dintre acești oaspeți vor cina la Via, pe care mulți îl consideră cel mai fin restaurant al orașului, amplasat într-o casă din secolul 18. Mai mult rustic decât formal, e locul în care tartarul cu somon face loc risotto-ului Thai cu carne de vită și unei bucăți de prăjitură cu morcov. Mai târziu, poate, vă opriți la Joben. Decorul meticulos al bistro-ului, steampunk cu tuburi din metal și sticle de băutură într-un televizor vintage, e un motiv suficient pentru o vizită, dar cocktail-ul Old Fashioned afumat e cel care îmbie cu adevărat. Aceasta e o zi în Cluj-Napoca, de multe ori menționat drept Cluj, neoficiala capitală a Transilvaniei”.

„Puține regiuni sunt la fel de romanțate ca Transilvania, în centrul României, cu fundalul său, munții Carpați. Romanul horror al lui Bram Stoker din 1897, „Dracula”, a cimentat în mod fals imaginea Transilvaniei ca un tărâm amenințător ce mișună de vampiri, turnuri ce stau să cadă sau păduri de rău augur, și mulți vizitatori, în graba lor în a intra în poveste și a ajunge la faimosul castel Bran, trec cu vederea minuni mai puțin cunoscute care surprind istoria adevărată, mai convingătoare decât mitul”, notează Vogue. „De exemplu o coborâre în mina de sare din Turda, veche de secole, e transcendentă. A petrece timp în Cluj – la 400 de kilometri de metropolele București, Budapesta și Belgrad – unde poți admira arhitectura gotică sau barocă din compactul centru al orașului și a lua parte la vibranta viață de noapte, oferă o perspectivă urbană, intrigantă, a unui tărâm legendar. „E un oraș care vibrează constant, evoluează și interacționează cu locuitorii săi”, spune co-proprietarul restaurantului din Cluj 1568 Bistro, Zoltán Jakab. Gazdă a festivalurilor de vară Untold și Electric Castle, și a Festivalului Internațional de Film Transilvania, Clujul e un centru cultural și academic compus din 11 universități. Tinerețea evidentă din aer e poate mai bine experimentată pe strada Piezișă, înțesată de baruri zgomotoase pline de studenți”.

Autorul reportajului încurcă, însă, istoria, și face o serie de gafe.

Istoria vastă a Transilvaniei e una complexă, dominată pe rând de romani, bulgari (sic-n.red.) și austro-ungari, notează autoarea. „După tratatul de la Trianon din 1920, când au fost delimitate granițele noii Ungarii independente, Transilvania, în ciuda populației sale maghiare semnificative, a fost cedată României”, susține articolul.

„Relațiile dintre cele două țări pot uneori să fie înțepătoare. Respectul pentru toți ce care co-există în Cluj e esența restaurantului lui Jakob, care face trimitere la anul în care a fost declarată libertatea credinței și a fost fondată Biserica Unitariană din Transilvania”.

Articolul oferă o varietate de recomandări în ce privește restaurantele și cafenelele, între care nominalizează și faimoasa Vărzărie, despre care spune că are o „personalitate retro” și e o „lecție de istorie” prin faptul că e o relicvă comunistă din 1970 cu pereți albi și firmă din neon. „Duminica, mișună de mulțimea ce vine de la catedrala ortodoxă după slujba religioasă. O combinație de persoane în vârstă, între care doamne înstărite cu haine de blană, familii și artiști tineri, comandă varza a la Cluj, un consistent amestec de varză, orez și carne tocată”.

„Personalitatea retro a Vărzăriei e profund diferită de cea a lustruitului Manger, unde clienții aleg dintr-un meniu ce se schimbă foarte des, cu platouri prezentate splendid și ascultă Morcheeba în timp ce își toarnă din vinurile aflate într-o listă bine curatoriată. Cei care vor să cineze caută Manger cu tot atât de multă poftă ca Samsara Foodhouse, un restaurant vegetarian liniștitor. Între acești pereți galbeni-solar pare, chiar și doar o oră, că nu e nimic ce nu poate fi reparat cu suc de fructe, chili picant și prăjitura cu ciocolată raw. Mai sus pe strada tăcută, după case elegante, e sora localului, Samsara Teahouse, compus dintr-o serie de camere trippy cu moluști atârnânde și stropi fluorescenți care invocă Alice în țara minunilor ”

Ca să prinzi gustul lumii artistice a Clujului, în ascensiune – notează autoarea – fă o vizită la Muzeul Etnografic, la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei și la Muzeul de Artă din Palatul Banffy, invită Vogue – ca să vedeți arta secolului 18, mai mult decât expoziții contemporane. „Pentru acestea din urmă, aventurați-vă la Fabrica de Pensule, o veche fabrică de pensule unde ghizii oferă tururi gratuite ale lucrărilor de artă din camerele sale aerisite.
La fel, lângă gară găsiți Centrul de Interes, co-fondat de artistul Florin Stefan, care își expune lucrările în toată Europa”, se arată în articol, care îl citează pe Stefan: „totul accelerează în același timp în oraș. O viață culturală bogată și simțul artistic vin o dată cu profilul academic. Locuind aici te simți inteligent și plin de culoare, cel puțin”, explică el. Sprijinit de numeroase organizații de artă, Centrul de Interes adună laolaltă o comunitate mare de studiouri, galerii și spații în rezidență care hrănește o generație de oameni talentați ce acum înmuguresc. A fost fondat „cu și pentru oraș, și cu o perspectivă internațională în spirit”, explică Stefan. „Clujul e un oraș în transformare continuă, încă în tranziție, ca să mă exprim așa, și aceasta face viața tuturor mai bogată. Suntem toți parte din acest peisaj în schimbare și, ce șansă, ne putem lăsa amprenta în viitorul său”.

Autorul articolului e un colaborator al revistei, Alia Akkam, ce scrie despre călătorii și mâncăruri; în urmă cu două luni a scris un articol similar, „Cum să-ți petreci zilele în Delhi”, iar în toamnă a scris despre capitala Albaniei, care „s-a transformat într-o destinație plină de viață și accesibilă”. Alia Akkam e o scriitoare freelancer newyorkeză ce locuiește în Budapesta și scrie despre mâncăruri, băuturi, călătorii, cultură și design.

Un comentariu

  1. Americanca are dreptate, au existat bulgari in istoria Transilvaniei, Glad se presupune ca era bulgar si voievodatul lui a fost sub influenta (si probabil stapanirea) bulgarilor. Iar teritoriile lui Gelu si Menumorut aveau si ele pe langa populatia proto-romana o puternica componenta de populatie slavo-bulgara. Slavii nu doar au migrat intre Nord-Estul Romaniei si Sudul Romaniei prin Romania, dar au si locuit perioade lungi aici, inclusiv in Transilvania, de aici probabil si remarca americancei despre populatia slavo-bulgara din Transilvania.

    Cautati de exemplu in Adevarul articolul “Secretul originii etnice a voievozilor Menumorut, Glad şi Gelu. Primii conducători ai românilor au fost cumani, bulgari sau cazari”

Scrie un comentariu