Cine a fost clujeanul comemorat în fiecare an care a contribuit la unirea Ardealului cu România

Bustul omului politic Alexandru Vaida Voevod stă neremarcat întreg anul pe unul din flancurile clădirii Teatrului Național din Cluj – dar în fiecare an, pe vremea aceasta, autoritățile depun coroane de flori pe postamentul acestuia. În 2016 de exemplu depunerea de coroane a fost însoțită și de o slujbă de pomenire, oficiată de arhiepiscopul ortodox Andrei Andreicuț și de un sobor de preoți. La slujbă a asistat și episcopul greco-catolic Florentin Crihălmeanu, precum și nepotul marelui om politic, profesorul universitar Mircea Vaida-Voevod, care a ilustrat personalitatea acestuia.

În afară de strada din Gheorgheni și de acest bust, memoria lui Vaida Voevod e marcată și de Inspectoratul Județean de Jandarmi din Cluj, care-i poartă numele.

Dar cine a fost acest Alexandru Vaida-Voevod?

Alexandru Vaida-Voevod a avut o contribuție deosebit de importantă la înfăptuirea Unirii Transilvaniei cu România: în 1 decembrie 1918, a participat la Marea Adunare Națională de la Alba lulia, unde cei 1228 de delegați aleși ai românilor ‘din Transilvania, Banat și țara Ungurească’ au votat Rezoluția Unirii care ‘decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România’. După acest eveniment istoric, Alexandru Vaida-Voevod devine membru al Consiliului Dirigent pentru a pregăti unificarea administrativă cu Vechiul Regat și s-a numărat între cei patru delegați ardeleni care au adus regelui Ferdinand I Rezoluția Unirii pentru a fi ratificată (vezi foto).

A fost numit ministru de stat pentru Transilvania în primele guverne după Marea Unire, iar pe 1 decembrie 1919 a fost desemnat președintele consiliului de miniștri. Printre măsurile luate ca prim ministru se numără și organizarea unităților de jandarmi în Basarabia, Bucovina și Transilvania, care să vegheze la ordinea și liniștea publică în special în mediul rural și zonele de frontieră. Pe 29 decembrie 1919, Parlamentul a ratificat legile prin care se consfințea Marea Unire, iar pe 10 ianuarie 1920, prim ministrul Vaida Voevod a plecat la conferința de pace de la Paris, unde a obținut recunoașterea internațională a actelor unirii.

În contextul expunerii de motive pentru legea de organizare a Jandarmeriei Române din anul 1929, semnată de Alexandru Vaida-Voevod în calitate de ministru de interne, acesta spunea:

‘Credem că prin legea de față am făcut din Jandarmerie acea instituțiune, pe care o descrie plastic și frumos generalul Virion, inspector al jandarmeriei franceze, acum 100 și ceva de ani (n.b. 1829): În timp ce jandarmii veghează, cetățeanul poate să zică: pot să lucrez, să mă plimb și să dorm în liniște. Pot fără frică să-mi îndeplinesc îndatoririle mele de fiu, de tată, frate și amic. Pot să-mi părăsesc căminul pentru a merge să-mi apăr țara, voi găsi fericirea la înapoierea mea.

Pot în fine, să mă folosesc de toate avantagiile pe cari titlul de cetățean mi le dă, căci îmi sunt garantate de o forță, care mișcându-se zi și noapte, menține ordinea și păzește avutul societății…’

Alexandru Vaida-Voevod s-a născut în 27 februarie 1872 la Bobâlna, atunci Olpret, și a murit în 19 martie 1950 la Sibiu. A fost om politic, medic, publicist și unul dintre liderii Partidului Național Români din Transilvania și apoi al Partidului Național Țărănesc. A urmat școala primară la Cluj, liceul la Bistrița și Brașov iar facultatea de medicină la Viena.

Nici un comentariu

Actual de Cluj