Închide

Cercetător din Cluj analizează relația dintre minorități și majorități din Ardeal, prezintă concluziile la Viena

Actualitate by Actual de Cluj - apr. 18, 2018 0 598

Un cercetător din Cluj a petrecut ani de zile studiind relația dintre minorități și majorități, în Ardeal, iar acum e invitat în Viena ca să-și prezinte rezultatele.

Răzvan Roșu e doctorand la UBB Cluj și a studiat mai multe comunități din Ardeal prin prisma raportului dintre majoritate și minoritate: sunt șase studii de caz, moţii colonişti din Câmpia Careiului, maghiarii din oraşul Satu Mare şi din comuna clujeană Frata, şvabii sătmăreni şi ţiganii muzicanţi din Ceuaş – judeţul Mureş şi comunitatea din Frata.

L-am sunat pe Răzvan și l-am întrebat care dintre cele șase studii de caz e cel mai interesant. „S-ar putea să fiu subiectiv”, spune el, „„dar mie mi se pare foarte interesant cazul moților din Carei, risc să fiu subiectiv, pentru că mă trag de acolo. Au venit într-o zonă în care efectiv s-au enclavizat şi au adoptat un comportament extrem. Din punct de vedere geografic, locul în care s-au aşezat e o câmpie și sunt sate de șvabi, cu populație maghiarizată, și au reuşit să evite contactele cu ei. Au reușit în mod impresionant să evite contactele cu cei din jur ca să-și păstreze identitatea, datorită mentalităţii. Deși s-au aşezat la câmpie, iar acest fapt nu i-a ajutat nimic, au reușit să facă acest lucru timp de aproape o sută de ani. S-a păstrat și mentalitatea, și obiceiurile, și e un paradox. Pentru că unele lucruri nu le mai puteau face ca la munte, dar ei s-au dus până în extrem cu această încercare. Tot ce s-a putut păstra s-a păstrat. De asta de exemplu unele obiceiuri legate de biserică sunt mai bine păstrate acolo decât în Mărișel, de unde au venit”.

Răzvan Roșu își prezintă cercetarea mâine în Viena, la sediul Institutului Cultural Român, unde își lansează volumul „Multiculturalitate şi enclavizare culturală în Transilvania”, pe care de altfel îl găsiți și la Cluj, la Librăria Universității, pentru aproximativ 30 de lei. „Volumul se compune din mai multe studii antropologice de caz aplicate unor comunităţi etnice din  Transilvania care urmăresc cum şi în ce condiţii, dar, mai ales, dacă schimbul cultural s-a produs. Până în prezent prea puţine cercetări s-au aplecat asupra subiectelor antropologice şi a complexităţilor impuse de studierea unei regiuni precum Transilvania. De cele mai multe ori, lipseşte perspectiva de ansamblu şi cea comparativă, fapt datorat privirii monoetnice asupra subiectului. Cele şase cazuri analizate se desprind din paleta multietnică şi multilingvistică a regiunii transilvane. Ele au ca obiect de studiu următoarele grupuri etnice: românii (moţii colonişti din Câmpia Careiului, românii din oraşul Satu Mare, majoritatea românească din Frata, judeţul Cluj), maghiarii (cei din oraşul Satu Mare şi din Frata), germanii (şvabii sătmăreni) şi ţiganii (muzicanţii din Ceuaş, judeţul Mureş şi comunitatea din Frata). Alegerea spaţiilor şi temelor abordate s-a făcut şi în funcţie de nevoia stringentă impusă de «studierea fragmentelor particulare care compun Transilvania»“, explică Răzvan Roşu într-o prezentare.

Autorul s-a născut în 1990 în Satu Mare, a studiat Etnologie în cadrul Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca și e doctorand în cotutelă la Ubb, Universitatea „Friedrich Schiller“ din Jena şi la Universitatea Andrássy din Budapesta.

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare