Închide

Cercetătoarea româncă premiată de Obama care a lansat un premiu la Cluj: „Cercetătorii din România trebuie să fie încurajaţi mai mult, fiindcă le e mult mai greu”

EconomieTop NewsUncategorized by Kristina Reştea - aug. 03, 2016 0 688

„Dacă ai sta un pic atentă şi ai avea sistemele pe care sper eu să le dezvolt, ţi-ai da seama că sunt o persoană mai introvertită, că îmi plac ingineria şi ştiinţele, că îmi place să călătoresc. Şi toate acestea din limbajul pe care îl folosesc”, explică Rada Mihalcea, lângă masa de cocktail din sala Casino-ului clujean. Asta după ce tocmai a terminat de împărţit premiile unor tineri români care lucrează în Cercetare, fiind acum, la rândul său, „premiată” cu o pietricică găsită de puştiul care ar prefera, probabil, ca mama să acorde mai mult timp unei alte activităţi decât explicarea cercetărilor sale. Rada Mihalcea, profesor asociat la Universitatea din Michigan, cu numeroase cercetări în CV şi premii în State, lucrează acum la un proiect în care se caută metode de a identifica valorile, personalitatea şi comportamentul oamenilor, studiindu-le comportamentul. E ceva între industria computaţională şi psihologie, iar limbajul e văzut ca „fereastră înspre natura umană”, după cum sintetizează cercetătoarea. A lansat premii la Cluj pentru tineri cercetători şi, într-un scurt moment, printre invitaţi şi premiaţi, Rada Mihalcea a vorbit pentru Actualdecluj.ro despre cum se vede cercetarea din România şi temele care o preocupă în munca sa de acum.

Premiată de Obama, în SUA

La început de 2010, o româncă de 35 de ani a ajuns la Casa Albă, unde preşedintele Barack Obama primea în salonul de ceremonii 100 de tineri cercetători de top. Rada Mihalcea primea, alături de ceilalţi 99, cea mai înaltă distincţie pe care un tânăr cercetător o poate primi din partea preşedintelui celui mai puternic stat al lumii (Presidential Early Career Award for Scientists and Engineers) şi ajungea atunci subiect de titluri şi în ţara unde s-a născut şi unde şi-a început educaţia. Absolventă de UTC-N, Rada Mihalcea, profesor asociat la Universitatea din Michigan, revine la Cluj periodic şi, de doi ani, susţine un eveniment dedicat celor care au ales să facă cercetare în România: a iniţiat un premiu pentru tineri cercetători în Știință și Inginerie, susţinut de primărie şi câţiva sponsori privaţi. Astfel, săptămâna trecută cinci tineri care au lucrări de cercetare au ajuns nominalizaţi pe scena Casino-ului din Parcul Central (3 pentru premii, doi cu menţiuni).

A lansat premii acasă, la Cluj

Două au fost motivele care au inspirat ideea premiilor, spunea Rada Mihalcea anul trecut, la prima ediţie de decernare. „Primul este că, deși am 40 de ani, încă ascult de tata”, a amintit ea despre cel care a inspirat inițiativa de a-i premia pe cei din domeniu. “Motivul principal a fost dorința de a recompensa cercetarea în România. Sunt mai multe premii la nivel național, dar nu există unul care să se adreseze în special tinerilor. Scopul acestor premii este să îi încurajeze pe tineri să facă cercetare. E important ca tinerii să se simtă apreciați pentru munca lor”, consideră Rada Mihalcea. Pe scena de premiere de anul trecut a venit să le vorbească tinerilor cercetători și publicului și academicianul Solomon Marcus. „Cea mai importantă recompensă pentru un cercetător este bucuria de a găsi răspunsuri la întrebările lumii”, spunea atunci academicianul, trecut între timp la cele veşnice.

Vezi şi:

Cine sunt tinerii români care studiază emoții și tratamente pentru boli. Premii la Cluj, via America, în Cercetare

şi

Cercetătoare româncă plecată în America îi premiază pe cercetătorii rămaşi în ţară. Cine a luat diplome în 2016

 

Sursa foto: Emil Boc pagina oficială FB

Sursa foto: Emil Boc pagina oficială FB

 

Rep.: Cum arată „scena” românească a cercetării, prin prisma selecţiei pentru aceste premii, având în vedere că aveţi acum şi o a doua ediţie?

Rada Mihalcea: Nu mă aştept la schimbări foarte mari de la un an la altul, dar pot să spun că văd un interes crescut. Văd aplicaţii care au fost înscrise şi anul trecut, dar şi altele noi. Ţin legătura cu premianţii de anul trecut; nu fiindcă au luat premii, ci fiindcă îşi continuă activitatea de cercetare. Efecte pozitive sunt de la un an la altul.

 

Care sunt domeniile de activitate de unde am putea auzi veşti bune în perioada următoare? Care sunt sectoarele în care se fac cercetări de interes internaţional?

Pot să spun ce mi s-a părut mie interesant, din ceea ce am văzut până acum: domeniul pentru care s-a dat premiul I mi se pare interesant, cu studiul cosmosului (detecția particulelor cosmice prin tehnologii radio), studiul alimentelor, studiul din domeniul psihologiei, care a luat premiul I anul trecut. România are contribuţii în multe domenii, există contribuţii deosebite în multe domenii, sunt cercetări care nu încearcă doar să urmeze ceva ce s-a făcut deja, ci şi să abordeze direcţii noi.

 

Spuneaţi la decernarea premiilor că e important ca tinerilor cercetători să le fie recunoscută munca şi să fie încurajaţi. E nevoie de mai mult încurajare pentru cei din România, mai multă decât pentru cei care lucrează în alte părţi?

Poate mai mult, da. Aici mi se pare mai grea treaba, acesta nefiind încă un domeniu considerat de bază. Deşi, după mine, cercetarea e fundamentală pentru o societate, de acolo porneşte noul şi schimbarea. Într-un fel – da, sunt mai curajoşi tinerii de aici care merg pe drumul cercetării, în România. Am auzit mai demult o expresie: „chelului tichie de mărgăritar îi lipseşte”. Mă bucur că acum asta nu se mai potriveşte în ceea ce priveşte felul în care e percepută cercetarea, dar, într-un fel, mai sunt unii care o privesc aşa. Adică: de ce să mergi pe drumul cercetării când ai gropi în asfalt şi probleme cu transportul? Cred că cercetătorii din România trebuie să fie încurajaţi mai mult să continue pe calea asta, fiindcă le e mult mai greu câteodată; eu consider că mie mi-e mult mai uşor să îmi fac munca. Dacă vreau să mă duc la o conferinţă mă duc, dar aici îţi pui alte probleme: cum fac să ajung? De unde fac rost de bani? Îi admir extraordinar de mult pe cei care persistă şi de asta aş vrea să îi încurajez să continue.

 

Care sunt pentru dvs acum principalele proiecte de interes?

Lucrez la o punte între industria computaţională şi psihologie, aici sunt proiectele majore pe care le am acum, mă interesează studiul limbajului pentru a înţelege natura umană. Să îţi dai seama ce poţi să spui despre un om în timp ce vorbeşte, legat de personalitatea sa, de interese, de ceea ce deţine. Acum încercăm să extragem cât mai multe dimensiuni, lucrăm acum pe personalitate şi limbaj şi pe alte dimensiuni, cum ar fi interesele pe care le are o persoană şi alte atribute – ce îi place, ce nu îi place. Ceea ce doresc eu este să ajungem să învăţăm lucruri despre oameni, din corelări. De exemplu: să vedem dacă, să zicem, cineva care e introvertit are performanţe mai bune în domeniul calculatoarelor. E un exemplu inventat, dar genul acesta de corelări mă interesează, care sunt interesante şi pătrunzătoare, lucruri pe care nu le ştim. Limbajul e o cale extraordinară de a afla lucruri şi putem să îl studiem. Limbajul e o fereastră în natura umană. Dacă ai sta un pic atentă şi ai avea sistemele pe care sper eu să le dezvolt, ţi-ai da seama că sunt o persoană mai introvertită, că îmi plac ingineria şi ştiinţele, că îmi place să călătoresc. Şi toate acestea din limbajul pe care îl folosesc. Dacă nu m-ai vedea, ai putea să îţi dai seama dacă sunt femeie sau bărbat, din cuvintele pe care le folosesc. Limbajul ca o fereastră în natura umană – asta e ceea ce mă interesează acum.

 

Cine e Rada Mihalcea

Rada Mihalcea a absolvit Facultatea de Automatizări şi Calculatoare din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca. Au urmat un masterat şi un doctorat la Universitatea Southern Methodist din Dallas. De fapt, două doctorate: unul în specializarea Calculatoare şi un altul în Lingvistică, la Oxford. Între 2002 şi 2013 a predat la Universitatea North Texas, iar acum este profesor asociat la Universitatea Michigan. Cercetările sale vizează diferite direcţii: domeniul procesării limbajului natural, al inteligenţei artificiale, al interacţiunii om – maşină.

Mai multe despre activitatea sa AICI

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.
  • Articole similare