Cel mai felicitat proiect. Cetățuia se transformă radical. Cum va arăta dealul de belvedere al Clujului, care e calendarul proiectului și ce au cerut oamenii în cadrul unei dezbateri publice la care s-au prezentat propunerile de modernizare

Traficul de pe Dealul Cetățuia va fi calmat prin proiectul de modernizare propus de echipa Metapolis și Atelier Mass pentru Primăria clujeană. Actuala parcare a Hotelului Belvedere va dispărea, în locul ei urmând să apară un platou cu terase care să recreeze atmosfera baroc și să pună în valoare cetatea istorică de pe deal, care dă și numele zonei de belvedere a Clujului. Pe deal vor putea în continuare să circule cu mașina riveranii, aprovizionarea și clienții hotelului sau o linie de bus mic electric care să deservească zonă, mai ales pentru a ușura accesul persoanelor cu dizabilități. Hotelul va fi încurajat să utilizeze parcarea subterană cu 20 de locuri și va avea o parcare în zona împădurită.

Din punct de vedere al stabilității, zona comportând alunecări de teren, se va reface sistemul de drumuri și se va monta un sistem de avertizare cu senzori.

Locul de joacă de la bază și zona cu terenuri de sport de pe Deal vor fi păstrate, însă vor fi reorganizate cu mobilier și aparate de joacă din materiale naturale. Scările în forma actuală vor dispărea, iar panta aleii de acces pe Deal va nivelată, nu va mai fi atât de ab la fel ca și celelalte trasee pietonale. Aleile au fost dimensionate în așa fel încât să preia și bicicliștii, care, din pricina configurației și riscurilor la alunecări de teren nu vor putea avea trasee dedicate. Va exista și un traseu de creastă – aleea de gardă a fostei garnizoane – pe care proiectanții au propus Primăriei să îl extindă până în pădurea Hoia. Turnul Parașutiștilor va deveni zonă de observație. Va dispărea crucea de pe deal și toate amenajările de beton, urmând ca dealul să capete aspect natural, iar strâncile să fie dezvelite.

Acestea sunt propuneri anunțate de Metapolis, Atelier Mass și Peisagistică Ana Horhat, echipa care se ocupă de proiectul de modernizare al Cetățuii, în cadrul unei dezbateri publice online în cadrul Centrului de Inovare și Imaginație Civică (CIIC) al Primăriei în 5 noiembrie.

Proiectul de modernizare cuprinde 15,7 hectare, din care Primăria deține 10,5 hectare, după cum a explicat Cîmpean pentru Actualdecluj.ro. Municipalitatea va expropria terenuri private pentru a putea implementa proiectul, nu și clădiri, a mai spus oficialul. Strada Cetății se va pietonaliza, dar pe aceasta se va putea face aprovizionarea la hotel și vor exista și câteva locuri de parcare la început, iar arterele Serpuitoare și Negruțiu vor avea sensuri unice și locuri de parcare pentru autocare. Strada Copiernicus va avea o străpungere pietonală și va putea fi folosită de vizitatori.

Terasa Pergola va dispărea de pe deal, în locul ei urmând să fie recreat vechiul spațiu de observație, public, cunoscut în trecut ca „rotonda”.

Se vor face corecții de vegetație, însă constructiv, toți arborii maturi urmând să fie păstrați. Se vor face plantări și în zona de jos a dealului, spre zona Astoria, iar la finalul proiectului zona va avea o valoare ecologică mult mai mare decât ceea ce există în prezent.

Evenimentele primite în viitorul spațiu vor avea regulament  clar, tocmai pentru ca să nu ajungă să confiște spațiul creat pentru clujeni.

Calendarul proiectului anunțat de Ovidiu Cîmpean propune ca în luna februarie 2021 să fie terminat studiul de fezabilitate, apoi să intre în lucru Planul Urbanistic Zonal, detaliile tehnice pentru autorizația de construire și proiectul tehnic, care ar putea fi terminate până în august anul viitor, termen după care Primăria ar dori să lanseze licitația de execuție. Un termen optimist spune că în 2022 ar putea începe șantierul proiectului.

Deja primarul Emil Boc a spus public că proiectul este unul de 20 de milioane de euro și că pentru el Primăria vrea să atragă fonduri europene.

Din simulările prezentate de arhitecți și perisagiști la dezbaterea din 5 noiembrie, Cetățuia va arăta cam așa:

sursa foto: Metapolis, simulare proiect

(Dealul se va lega de oraș, de zona Astoria și va fi deservit de o stație de transport în comun, se propun plantări, „pădurea de pe Cetățuie coboară în oraș”, după cum a explicat arhitectul Mircea Munteanu din echipa proiectului)

(Statuia împărătesei Sissy va fi readusă în zonă pe soclul existent care va fi reamaplasat)

(Clădirea Albinuța, de pe Dragalina nr.66 ar urma să fie deschisă, cu o terasă care ar fi existat în zonă. Un cetățean a intervenit în cadrul dezbaterii și a arătat că e propritar a două apartamente în această clădire și a spus că aceasta nu poate dispărea. El a fost invitat la o întâlnire cu proiectanții și Primăria pentru lămurirea tuturor aspectelor semnalate)

Sursa imagine: Vechiul Cluj

(pavilionul ocupat de actualele terase va fi refăcut la forma inițială, dar și zona de observație cunoscută ca „rotonda”)

„Vor exista și puncte de informare de tip plăcuțe cu un traseu dedicat care va informa vizitatorii cu privire la fenomenele de pe Cetățuie, de la fosile la stânci, atât de aproape de centrul orașului, dar neaccesibile decât cunoscătorilor”, a spus arhitectul Mircea Munteanu.

Cetatea fortificată va fi pusă în valoare

Despre Cetatea monument care dă și numele Cetățuii, arhitectul Silviu Aldea a spus că proiectul va încerca să pună în vloare ce a mai rămas din aceasta (având în vedere construcția Hotelului Belvedere, a piscinei acestuia etc), mai ales că este unul dintre cele mai importante monumente laice baroc din Transilvania ridicat în secolul al XVIII-lea.

(valurile de pământ care se vor recrea în cadrul proiectului)

(zona centrală, astăzi ocupată de parcarea Hotelul Belevedere,va deveni un platou din agregate minerale)

(se degajează perspectiva între porți, toate clădirile urmează să aibă gangurile publice, toate vor fi restaurate unitar)

(vor apărea zone de terase și evenimente temporare)

(vor fi stații pentru biciclete, stație pentru busul electric)

(materiale naturale, machetă a orașului, cișmele, iluminat modern, panouri afișaj, bănci cu încărcare usb)

(aleea de gardă de pe coama Dealului va fi reconfigurată, vor dispărea monumentul și crucea de pe Cetățuie)

(aleea din vest)

Parcul, cel cu zona de joacă și Turnul Parașutiștilor

(terenul de fotbal e păstrat, zona primește echipamente specifice)

(locul de joacă primește amenajări naturale)

(zone de promenadă)

(Turnul Parașutiștilor va avea lift reparat și va deveni punct de observare, mai ales că permite o vedere de 350 de grade)

Ce zone de parcare sunt propuse

Ce au cerut participanții la dezbatere de la proiect

Cei care au intervenit în cadrul dezbaterii au adus în discuție diverse cerințe de la proiect. Printre ele, Radu Mitean de la Clubul de Cicloturism Napoca a cerut ca Turnul Parașutiștilor să preia și o funcție de escaladă dar și un traseu dedicat pentru bicicliști în formă de X, mult mai sigur, a spus acesta, decât actualele propuneri de alei partajate și pentru pietoni/trotinete/cărucioare/biciclete. Doar propunerea cu escalada a fost luată în calcul.

Consilierul local UDMR, Levente Racz, a propus ca proiectul să aibă și o zonă de teatru de vară, în zona unde Electric Castle a făcut evenimente anul acesta, propunere care a fost preluată de Cîmpean și dată ca temă proiectanților să o preia în proiect.

Alexandru Pop a cerut o zonă de bump park pentru bicicliști în zona Turnului Parașutiștilor.

Arhitectul Mihai Rădulescu s-a interesat cu privire la utilitatea prelungirii străzii Copiernicus și a utilității ei în proiect, a propunerilor de înlăturare a terasei Pergola sau a celor cu privire la zona de parcare de pe strada Cetății, despre care a spus că obturează accesul la locuințele din zonă. Acesta a primit răspunsuri punctuale.

Călin Cozma a intervenit și a militat pentru un teatru de vară acoperit care să deservească instituțiile de cultură clujene care, în noul context al pandemiei, vor avea nevoie de spații alternative dar și să poată face evenimente atunci când plouă. Propunerea sa nu a fost agreată.

Florin Lung, proprietar al uneia dintre clădirile istorice de pe deal, despre care a spus că a renovat-o ca la carte, a cerut ca oamenii să aibă alternativa să vină cu mașina, tocmai ca zona să nu ajungă de la poale până pe deal plină de mașini așa cum se întâmplă în cazul stadionului CFR, atunci când se organizează competiții sportive, propunând amenajarea unui parking subteran în zonă. El a mai spus că nu susține în niciun fel exproprierea de clădiri. A mai obiectat cu privire la propunerile din proiect ca toate clădirile vechilor porți de pe Cetățuie să fie restaurate unitar și să aibă ganguri cu acces public.

Activistul Flaviu Petea a cerut lămuriri cu privire la corecțiile de vegetație propuse, dar și cu privire la viitoarele evenimente permise în zonă, tocmai pentru ca ele să nu ajungă să se permanentizeze și să confiște spațiul public. El a primit asigurări că proiectul va fi unul cu valoare ecologică mult mai mare decât ceea ce există astăzi și că documentația va avea un regulament strict pentru evenimente.

În discuție au intervenit și specialiști arhitecți care au fost parte la pregătirea concursului de soluții pentru Cetățuie și la jurizarea acestuia, Mihai Racu din comisia de urbanism a Primăriei, Daniela Maier, de la Filiala Transilvania a Ordinului Arhitecților sau Eugen Pănescu.

Ultimul dintre ei a spus că adevărata provocare a proiectului vine de acum încolo, la faza de scriere a regulamentului de urbanism care ar trebui să traducă în reguli scrise toate propunerile și să pună în armonie proprietățile publice și cele private din acest proiect. Pănescu a ținut să vorbească ca membru al juriului, ca fost locatar pe deal și ca membru șef al secțiunii de urbanism în Comisia Națională a Monumentelor. Din această ultimă postură a recomandat proiectanților să fie atenți la sistemul de reguli de urbanism, să aibă în vedere restricționarea și mai mult a accesului auto pe platoul cetății și să aducă reguli clare și pentru evenimentele publice din zonă.

Despre proiect, Pănescu a spus că e o propunere lipsită de ego arhitectural care pune Dealul în plin plan. „Restaurarea peisageră și istorică propusă în zonă va aduce multe probleme de implementare, dar cred că merită pentru oraș să întrețină o sarcină așa de dificilă într-un loc așa de restrâns”, a spus Pănescu.

El a mai ținut să spună că ceea ce se pierde la nivel de vegetație în zona cetății monument, se recâștigă în zona de parc dar și că, deși în proiectul inițial lipseau zonele de joacă, felul în care ele s-au reinsclus este foarte bun. Pănescu a mai recomandat ca zona să își păstreze caracterul intim, iar iluminatul sau aleile să nu fie agresive sau vizibile. El a mai lăudat Primăria pentru curajul de a da jos construcțiile fără autorizație din timpul administației Funar, crucea de pe Cetățuie și a mai subliniat faptul că municipalitatea nu a reușit să aibă în proprietate clădirile monument de pe deal, ceea ce va îngreuna punerea în operă a proiectului.

Toți cei care au intervenit în cadrul discuțiilor au felicitat mai întâi proiectul, arătând că e unul extraordinar pentru oraș.

Vezi și:

FOTO. Cum arăta Cetăţuia de altădată

Modernizarea Cetățuii vine cu defrișări consistente ale vegetației. Proiectanții: „propunerea caută un echilibru între solicitarea comisiei monumentelor istorice de înlăturare a vegetației de pe versanții fortificației și dorinta de a păstra cât mai mult masivele plantate”

Actual de Cluj