Ce vor să facă tinerii clujeni pentru imigranți
ActualitateSocialTop News by Luminiţa Silea - mart. 15, 2015 0 1303
Un departament pentru integrarea străinilor, asta va propune Federația Share primăriei în spiritul multiculturalismului, după lansarea platformei www.clujulmulticultural.ro. Aceasta are secțiuni de prezentare a centrelor culuturale, a minorităților, e dedicată studenților străini, dar aici vor putea fi găsite și informații legate de calendarul evenimentelor în oraș.
Dacă vrei să faci un curs de limba română nu știi exact cui să te adresezi. Dacă vrei un loc de muncă part time ca student îți este aproape imposibil să-ți găsești. Dacă ești medic din afara spațiului european nu poți să profesezi decât dacă de căsătorești cu un român. Sunt „De ce”-uri exprimate de străini care locuiesc la Cluj în cadrul dezbaterii organizate de Federația Share cu prilejul lansării platformei de către Federația Share. „Poate în lege este destul de clar, dar în practică nu e la fel. Eu am citit că dacă avem rezidență și ne-am adunat zece persoane și venim la Oficiul pentru Imigrări, ar trebuie să ne ofere un profesor care să ne dea cele 120 de ore de limbă română la care avem dreptul prin lege. Deși scrie că avem dreptul la acest curs gratuit nu este clar procedeul prin care să beneficiem de acesta”, a atras atenția Diane Inamahoro. Aceasta este mediator cultural, e stabilită la Cluj și e originară din Burundi.
„Noi cei din afara UE și studiem medicina nu avem acces pe piața muncii din România. După ce terminăm suntem obligați să ne întoarcem în țările noastre sau să ne căsătorim cu un român. Nu este corect atâta timp cât există o lipsă de personal în sectorul medical de aici”, a spus Lara Mahfoud din Liban care se specializează în oftalmologie la Cluj-Napoca. „Sunt căsătorit cu fată din Tîrgu Mureș și locuiesc la Cluj-Napoca. Sunt din Ecuador și sunt mediat cultural pentru comunitatea latino-americană din România. Vom avea un eveniment la finalul săptămânii pe tema discriminării etinice – Spune Nu rasismului și vom încerca să construim un zid al toleranței în Parcul Central”, a subliniat Alex Jacho, originar din Ecuador.
Deși evenimentul urma să aibă alături unul dintre europarlamentarii, clujeanul Daniel Buda sau reprezentanți ai Consiliul Local, nici unii și nici alții nu au mai participat să pună umărul la clujulmulticultural.ro.
Întâi investitorii, apoi studenții
Pe parte care ține de legalitatea șederii s-au făcut progrese de modificare a legii, s-au mai inițiat modificări, dar cu prioritate vor fi tratați investitorii, spune Lucian Mureșan de la Serviciul pentru Imigrări Cluj. Deocamdată integrarea socio-culturală străinilor se face în oraș fie prin proiecte cu fințare europeană iar Oficiul pentru Imigrări are diferite colaborări pe proiecte pentru inițierea unor modificări legislative fie pentru accesul străinilor la servicii publice, fie pentru așezarea legislației legate de permisele de ședere pentru investitori sau studenți. „Dacă au idendificat carențe în ceea ce privește accesul străinilor la servicii publice din perspectiva legislației. Avem alt proiect care se ocupă cu acest chestiune. La Cluj-Napoca, Liga Apărării dreptului omului este unul din cele cinci centre de informare a străilor la care se pot obține răspunsuri inclusiv legate de intergarare. Noi ne ocupăm doar de legalitate. Avem atribuții și pe integrare dar reduse la proiectele pe care le derulează diverse organizații non guvernamentale pe acest palier. Secțiunea integrării se realizează prin direcția de azil. Modalitatea de punerii în practică din perspectiva cursurilor se face prin ONG-uri care au proiecte punctuale. Care prin intermediul mediatorilor culturali anunță comunitatea când acestea se pot derula”, a explicat Mureșan. Oficialul a menționat că din perspectiva legalității șederii absolvenților străini de universități din România s-a făcut deja un prim pas. „De la finalul anului trecut, absolveníi pot cere după finalizarea studiilor un anumit permis de ședere pe șase luni, nu doar pe trei luni perioadă pe care acestea se acordau fie pentru obținerea și legalizarea diplomelor, fie dacă se află în căutarea unui loc de muncă și dovedesc asta. Pasul următor în sensul modificări legislațieie care urmează este să nu îi mai obligăm să părăsească România și apoi să revină în scop de angajare dacă se angajează într-un domeniul în care a realizat studiile. Deocamdată ne batem pentru scoterea particolei <<și>> din legislaía acordării rezidenței în cazul investitorilor. Acum există obligația unei investiții de 50.000 de euro și de creare a 10 locuri de muncă cu normă întregă. În plus în lege este stipulat că investitorii au nevoie de avizul ARIS care acum nu mai există iar acest aviz e acordat de Ministerul Economiei”, a spus oficialul.
Până la modificări egislative, să comunicăm mai mult
Nu este atât de grav că integrarea se face mai greu pentru că încă nu suntem o țară de imigranție ca Franța sau Germania unde numărul celor care vin să muncească este foarte mare, atrage atenția lectorul Ovidiu Vaida de la Facultatea de Studii Europene. „Sunt puține informații, integrarea se face mai greu. Lăsând la o parte faptul că uneori instituțiile nu se descurcă, România nu e tară de imigrație, Ca Franța sau Germania unde sunt. Fenomenul a inceput de 10-15 ani. Până acum erau câteva sute de studenți veniți șa Cluj din statele arabe. După integrarea în Uniunea Europeană a devenit intersantă pentru cei din afara Europei. Cred că ce putem să facem este să comunicăm și mai mult cu aceste comunități de imigranți, fără să le dislocăm. Nu cred că este așa de rău să te căsătorești cu un român, multe femei au făcut-o”, a spus Vaida.
Politicile pentru migranți studiate în capitalele europene și la Cluj
„Noi suntem parte a proiectului ACCESS pe partea de de evaluare a modului de implementare a politicilor pentru tinerii migranți în mai multe orașe europene. N-am avut de la început încredere în acest proiect dar am fost la Praga, Helsinky, Bercelona, Marsleile și apoi am început să înțeleg cum se implementează astfel de politici, am discutat cu reprezentanți ai municipalităților și mi-a revenit încrederea. A venit și la Cluj o echipă din aceste orașe care să evalueze politicile. Sperăm să venim cu niște concluzii din care să se extragă bune practici care să aibă impact și la nivel european printr-o serie de propuneri concrete”, a explicat Daniela Cervinschi din cadrul Lado Cluj.
Departament pentru integrare la primărie
„Este nevoie de o platformă pentru că există mulți străini la Cluj-Napoca, de la pakistanezi, africani la sud americani, unii dintre aceștia chiar stabiliți aici. Pe lângă minoritățile naționale. Ei au proiecte, fac tot felul de lucruri și au și probleme. Avem centre culturale de care poate nimeni nu a auzit, organizatii non guvernamentale, mediatori culturali”, explică Natalia Ermicioi coordonator al departamentului de cooperare internațională în cadrul Federației Share. E originană din Republica Moldova și a venit acum cinci ani aici, să studieze relații internaționale. „Platforma va fi îmbunătățită. Noi ne dorim să ne întâlnim cu reprezentanții primăriei și să reușim să creăm un departament care să se ocupe de integrarea străilor din oraș. Primăria are doar un birou pentru investitorii străini dar în cadrul acestuia se poate face mai mult”, a conchis Ermicioi.
