Închide

Câţi cetăţeni străini locuiesc în Cluj. Cei mai mulţi au venit pentru studii şi loc de muncă

ActualitateTop News by Kristina Reştea - ian. 18, 2018 0 1394

8.509 de cetăţeni străini locuiau în Cluj în 2017, potrivit datelor Serviciului pentru Imigrări al județului Cluj. Dintre aceştia, 2.826 vin din state terțe și cei mai mulţi – 5.683 – sunt cetățeni ai Uniunii Europene/SEE/CH. Studenţii vin aici pentru facultăţi (şi taxe mai mici), iar angajatorii încearcă să îşi aducă oameni din Asia, în timp ce din ţară românii pleacă pentru un trai mai bun în afară.

Din datele oficiale reiese că au fost depistați şi 210 străini în situații ilegale; au fost emise 208 decizii de returnare, 2 situații de îndepărtare sub escortă și o comunicare de părăsire a țării. Polițiștii de imigrări au aplicat 160 de sancțiuni contravenționale în valoare de 79.900 de lei.

De unde vin cei mai mulţi cetăţeni străini în România

În cursul anului trecut, polițiștii din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări – Serviciul pentru Imigrări al județului Cluj au asigurat managementul șederii și rezidenței în judeţ pentru 8.509 persoane. Dintre aceştia, 2.826 au venit aici din state terțe – cei mai mulți din Republica Moldova, Tunisia, Israel, Maroc și 5.683 sunt cetățeni ai Uniunii Europene/SEE, majoritatea din Franța, Italia, Germania, Italia, Spania și Bulgaria.

Principalele scopuri pentru care străinii şi-au stabilit reşedinţa pe teritoriul României ţin de studii sau sunt conexe dreptului la unitatea familiei (reîntregirea familiei, membrii de familie ai cetăţenilor români, UE sau SEE); unii au venit pentru angajare, alte scopuri sau stabilirea domiciliului pe teritoriul ţării noastre.

Clujul pare să devină tot mai atractiv pentru cei din afara ţării, având în vedere că în 2015 în evidenţele serviciului se aflau înregistraţi 6.758 cetăţeni străini din 108 țări ale lumii.

„Putem observa un trend crescător în ceea ce îi priveşte pe cetăţenii europeni – e o creştere de la an la an, inclusiv în 2017 faţă de 2016. Vorbim în principal de studenţi, mai ales din Franţa şi Germania”, spune Horea Rus, inspector principal în cadrul structurii de la Cluj. Şcolile de aici şi taxele mai mici decât în alte ţări îi atrag pe studenţi, iar UMF şi UBB sunt „locomotivele”. De asemenea, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară atrage un număr consistent de străini. Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj e căutată mai ales de studenţi din Franţa, Germania, ţările nordice, Magreb sau Grecia. „Cei care pleacă din ţările din Europa de Vest spre universităţi din alte ţări nu pleacă neaparat din raţiuni financiare, ci mai ales din cauza unor proceduri de admitere foarte riguroase la ei acasă. Aşa că merită comparate, de fapt, opţiunile lor, după ce nu sunt admişi în ţările de origine”, precizează un reprezentant din mediul universitar clujean. Ca să vă faceţi o idee în ceea ce priveşte costul de şcolarizare: dacă în Cluj-Napoca, la UMF taxa e de 6000 de euro pe an, în Cipru aceasta e de trei ori mai mare: 18.000 euro; asta doar în primii trei ani, fiindcă în următorii trei ajunge chiar la 23.000/ an. În Budapesta, un student poate plăti 18.000 de dolari pentru studii de medicină generală şi 12.000 de dolari studii de Farmacie. în Bratislava, taxa e de 9000 de euro pe an (la Medicină Generală). Pe lângă faptul că la Cluj costurile sunt mai mici, contează, desigur, şi procedura de admitere: aici studenţii străini sunt admişi în urma unui concurs de dosare. Potrivit informaţiilor din zona universitară, din cauza concurenţei foarte mari din ultimii ani, s-ar putea lua în calcul introducerea unui examen de admitere şi la Cluj. Doar în 2017 au fost admişi la MG (linia engleză) 200 de persoane din care 170 UE, potrivit datelor publicate de UMF.

Citeşte şi:

Cum a evoluat Clujul prin ochii unor străini, absolvenți ai UMF. Ar vrea să profeseze aici

 

 

În ceea ce priveşte admisia în România, pe parcursul anului trecut au fost depuse 198 de  invitații pentru străini din India, Pakistan, Maroc, Tunisia, respectiv un număr de 19 cereri admisie în scop de reîntregirea familiei. În 2017, au fost înregistrate şi 124 cereri pentru eliberarea avizelor de muncă pentru lucrători permanenți, detașați, înalt calificați și ICT, fiind aprobate și emise 116 avize. De asemenea, a fost aprobată prelungirea dreptului de ședere temporară/permanentă și au fost emise 1.235 de permise de ședere pentru cetățeni din state terțe, dintre care 1.169 pentru ședere temporară și 66 pentru ședere pe termen lung. Au fost eliberate 1.698 de documente pentru cetățeni ai Uniunii Europene/SEE/CH, din care 1.640 de certificate de înregistrare, respectiv 58 cărți de rezidență.

Vin, aşadar, străini şi pentru locuri de muncă, în principal în sectorul de producţie. „La zona de avize de muncă, constatăm că se încearcă aducere de forţă de muncă de afară, în special din Asia, probabil fiindcă sunt costuri mai mici. În principal în producţie e nevoie. Cum ai noştri pleacă în Occident, de undeva trebuie compensat. Dacă se fac investiţii, e nevoie de oameni”, menţionează Rus. Acesta estimează că în 2018 Clujul se poate aştepta să primească şi mai mulţi cetăţeni străini, mai ales din Uniunea Europeană, iar din ţări terţe ar putea să mai vină forţă de muncă.

Cum văd Clujul străinii veniţi aici la studii, la muncă sau pentru familii:

 

Cum e să fii “străin” în Cluj-Napoca. Poveşti ale migranţilor instalaţi în capitala Transilvaniei

 

Au venit ilegal

Pe parcursul anului trecut au fost organizate 54 de acțiuni/controale cu reprezentanţi au Serviciului pentru Imigrări și în cooperare cu instituțiile care au atribuții în domeniu. În urma acestora, au fost depistați 210 străini în situații ilegale. „Pentru străinii aflaţi în situaţii ilegale sau care nu mai întruneau condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea sau prelungirea dreptului de şedere, au fost emise 208 decizii de returnare de pe teritoriul României (pentru un număr de 155 luându-se și măsura nepermiterii intrării pe teritoriul României pe o perioadă de 3 luni) și  o comunicare prin care s-a stabilit obligația de returnare sau termenul pentru plecarea voluntară. De asemenea,  au fost 2 situații privind 3 străini pentru care a fost dispusă măsura îndepărtării sub escortă de pe teritoriul României”, au transmis reprezentanţii serviciului.

În perioada de referință au fost aplicate 160 de sancțiuni contravenționale în valoare de  79.900 de lei, pentru nerespectarea prevederilor  privind regimul străinilor în România.

În una dintre acţiunile de anul trecut, realizată cu cei de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, inspectorii au găsit la fabrica Fujikura nu mai puțin de 259 cetățeni străini, dintre care jumătate proveneau din Maroc, iar restul – din Mexic și Paraguay, ce nu aveau avize de detașare de la fabrica unde erau angajați la cea din Cluj. Mai multe informaţii AICI

 

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu