Când își revine economia, după lovitura COVID-19? Previziuni pentru 2021: domenii lovite, sectoare cu plus, salarii, locuri de muncă

Revenirea completă a economiei autohtone, după lovitura COVID-19, e estimată abia pentru 2022, dar va fi condiționată de câteva elemente: vaccinul, fondurile europene și corecția graduală a deficitelor structurale. Procesul de redresare ar trebui totuși să se reia în acest an, dar firmele vor avea de luptat pentru supraviețuirea în piață, o dată cu tăierea ajutoarelor de pandemie. Sunt câteva dintre previziunile sintetizate pentru Actualdecluj.ro de echipa de cercetare a proiectului „COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor” (COVID19-RoEIM), derulat în cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a UBB Cluj (UBB-FSEGA).

„Vom asigura predictibilitate mediului de afaceri – nu vom modifica Codul fiscal, nu umblăm la taxe – și vom reduce deficitul bugetar în acest an la 7%, iar pentru 2024 ținta noastră de deficit este sub 3% din PIB. Lucrurile merg în direcția bună” – e promisiunea cu care începea anul premierul Florin Cîțu, fost ministru al Finanțelor Publice, după ce în 2020 economia României primea cea mai dură lovitură de la criza din 2008.

Dincolo de declarațiile politice, cum începe 2021, la ce să ne așteptăm pentru lunile următoare, care sunt cele mai afectate domenii în pandemie, cum va arăta piața muncii în 2021 și câtă speranță aduce procesul de vaccinare în economie? Echipa de economiști din spatele platformei care a urmărit efectele pandemiei în economia României a formulat, la solicitarea Actualdecluj.ro, câteva estimări privind evoluția piețelor în anul care tocmai a început.

Când își revine economia?

Incertitudinile în ceea ce privește evoluția economiei în 2021 sunt „deosebit de ridicate”, menționează pentru început  Bálint Csaba, membru al CA al Băncii Naționale a României și cadru didactic asociat UBB-FSEGA. „Totuși, scenariul cel mai probabil este reluarea procesului de redresare. În primul trimestru al anului 2021, situația va rămâne în continuare destul de dificilă. Până când vaccinarea nu va deveni disponibilă pe scară largă, reducerea mobilității – fie prin măsuri luate la nivelul autorităților, fie la nivel individual – va rămâne unul dintre cele mai puternice instrumente pentru gestionarea situației sanitare și, din păcate, cu efecte nefavorabile asupra activității economice. Ulterior, o dată cu sosirea primăverii, respectiv cu ajutorul vaccinului și a altor soluții sanitare, și în linie cu revenirea economiilor dezvoltate (incluzând cei mai importanți parteneri comerciali ai României, cum ar fi Germania, Italia și Franța), se preconizează că rata de creștere a PIB-ului trimestrial se redinamizează„, adaugă Bálint Csaba.

Pentru a doua jumătate a anului 2021, echipa de la FSEGA estimează că procesul de redresare va continua, cu ratele creșterii economice apropiindu-se treptat spre valori mai obișnuite. „În această perioadă, utilizarea înțeleaptă a fondurilor europene va deveni din ce în ce mai crucială. După calculele noastre, revenirea completă a economiei autohtone, pare să fie plauzibilă mai degrabă în cursul anului 2022, fiind însă condiționată, pe lângă vaccinul și fondurile europene, și de corecția graduală a deficitelor structurale”, a subliniat Bálint Csaba.

Optimism pe piețele financiare

Pe piețele financiare, investitorii par foarte optimiști în privința evoluției  economiei, constată echipa de economiști. „Indicele principal al Bursei de Valori București, BET, cuprinzând cele mai tranzacţionate 17 acţiuni, a atins în data de 7 ianuarie 2021 pragul psihologic de 10.000 de puncte pentru prima oară din 21 februarie 2020 încoace, atingând un nou nivelul maxim pe perioada pandemiei, ceea ce înseamnă că indicele BET a recuperat integral pierderea inițială din primăvara anului 2020 cauzată de pandemia de COVID-19, și mai mult, în momentul de față are o rentabilitate de aproape 7% față de valoarea din ziua aferentă debutul pandemiei în România (26 februarie 2020). Avem de-a face cu un optimism generalizat pe piețele financiare din lume și din România, care, coroborat cu debutul vaccinării împotriva Covid-19 ne determină să ne așteptăm la un climat optimist pe piețele financiare și în 2021″, anticipează Nagy Bálint Zsolt,  conferențiar universitar la UBB-FSEGA.

Grafic: Csala Dénes (Lancaster University, cadru didactic asociat al UBB-FSEGA)

Cu plus, în plină criză globală: Construcțiile și IT-ul

În 2020 aproape toate sectoarele economiei au fost grav afectate de efectele pandemiei, a constatat echipa care a monitorizat evoluția României în pandemie. „Cele mai semnificative excepții sunt construcțiile, sectorul imobiliar, respectiv sectorul IT&C. Conform celor mai recente statistici, construcțiile în România au avut o creștere anuală de 7,8% în noiembrie 2020 față de aceeași lună din anul precedent, înregistrând astfel o performanță pozitivă în mijlocul unei crize sanitare și economice globale. La fel, sectorul IT a înregistrat o creștere anuală de 20,4% (!) până la finalul lunii noiembrie 2020″, a menționat profesorul Szász Levente, prodecan FSEGA.

Având în vedere că aceste sectoare au o pondere mai ridicată în economia Clujului, județul a fost și va fi în continuare într-o situație relativ bună. „De exemplu, sectorul imobiliar din Cluj a avut o evoluție pozitivă chiar și în contextul pandemiei, prețul mediu pe mp la apartamente crescând de la 1780 de euro la începutul pandemiei, până la 1840 euro la finalul anului 2020 (imobiliare.ro), menținându-se pe primul loc la nivel național, în comparație cu celelalte orașe mari din România. Dacă vaccinarea va deveni disponibilă pe o scară largă și în Cluj, aceste sectoare ar putea avea un efect pozitiv asupra redresării economiei locale”, transmite echipa FSEGA. Menționăm totuși că sumele prezentate în analizele Imobiliare.ro se referă la prețuri cerute de proprietari, nu la tranzacții încheiate.

Grafic: Csala Dénes (Lancaster University, cadru didactic asociat al UBB-FSEGA)

Grafic: Csala Dénes (Lancaster University, cadru didactic asociat al UBB-FSEGA)

Clujul are cea mai scumpă piață imobiliară din țară,  cele mai mari prețuri pe metrul pătrat la nivel național și cele mai mari scumpiri anul trecut. De asemenea, Clujul e județul din țară cu cele mai multe tranzacții imobiliare luna trecută, după capitala București și Ilfov, arată datele Agenției de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Chiar cu o economie lovită de criza sanitară, pe parcursul anului trecut au fost tranzacționate în total peste 602.800 de imobile, cu 62.625 mai mult față de anul precedent, conform ANCPI.

Ce se întâmplă cu salariile și locurile de muncă?

Tot ceea ce s-a întâmplat în 2020 în economie şi pe piaţa muncii va avea ecouri care se vor resimţi şi în 2021. „O parte dintre angajatori şi angajaţi se așteaptă la concedieri şi tăieri de salarii, în timp ce 1,4 milioane de salariați cu salariul minim pe economie se aşteaptă la creşteri salariale de 70 de lei brut/lună. Piaţa muncii din România a trecut prin probe grele în 2020, fiind determinată de o incertitudine ridicată. În primele șapte luni din 2020, pandemia a trimis să muncească de acasă aproape un sfert dintre angajații din economia locală, iar șomajul și șomajul tehnic au crescut constant, industrii precum turismul, HoReCa şi transporturile fiind cele mai afectate. În consecință, aceste sectoare, împreună cu celelate servicii de piață prestate populației au înregistrat o scădere anuală dramatică de 52% până la finalul lunii noiembrie 2020”, arată Rácz Béla-Gergely, lector universitar în cadrul FSEGA.

Rata șomajului a avut o creștere moderată, dar constantă în această perioadă, mai arată datele adunate de economiști: de la 3,7% în ianuarie 2020 până la 5,5% în iulie 2020. Creșterea a fost limitată de măsurile de ajutor economic și financiar ale guvernului, așa că efectul pandemiei asupra șomajului este – până în momentul de față – mult mai redus decât în perioada crizei din 2008-2009. „O dată cu pornirea procesului de redresare economică în a doua parte a anului 2020, șomajul a avut chiar o ușoară scădere, atingând un nivel de 5,1% conform celor mai recente date statistice aferente lunii noiembrie 2020. Astfel, nici numărul total al angajaților nu a avut o scădere dramatică în această perioadă, scăderea anuală în luna noiembrie 2020 fiind de „doar” 1,3%”, amintește Bálint Csaba.

Echipa care monitorizează impactul pandemiei în România se așteaptă ca ieșirea din vigoare a măsurilor de ajutor economic lansate de autorități (preconizată pentru 2021) să inducă un risc semnificativ pe piața muncii din România. Asta în condițiile în care multe dintre companii românești nu au rezerve financiare pentru o continuare în condiții „normale” a activităților economice.

„Cel mai probabil munca la domiciliu va rămâne un trend important şi în 2021, în special în industriile unde aceasta este posibilă. Companiile vor aplica şi în 2021 măsura programului redus de lucru”, consideră Rácz Béla-Gergely.

Ritmul de creștera a salariului mediu net pe economie a încetinit semnificativ în 2020, în special în lunile stării de urgență. La asta s-a adăugat și scăderea la 75% a salariului celor intrați în șomaj tehnic. „Chiar și în aceste codiții, salariul mediu net pe economie a avut o creștere anuală de 7,3% în noiembrie 2020 față de aceeași lună din 2019. Chiar dacă în 2021 vom fi martori la o redresare treptată a economiei, în privința salariilor ne așteptăm – chiar și în cel mai fericit caz – doar la o creștere moderată: creșterea ratei șomajului va relaxa presiunea asupra creșterii salariilor pe piața forței de muncă, salariile din sectorul public vor fi „înghețate” la nivelul aferent lunii decembrie 2020, iar salariul minim net pe economie va avea o creștere moderată de doar 3,1% – o dinamică redusă față de anii precedenți”, arată Szász Levente.

Pentru rubricile „Salariul net” și „nr. Angajaților” – cifrele reprezintă creșteri anuale procentuale față de aceeași lună a anului precedent.

Menționăm în acest context că județul Cluj are cele mai mari salarii din țară după București și acestea au crescut anul trecut, după cum arată Direcția Județeană de Statistică. În ceea ce privește salariul mediu net, în octombrie acesta a fost la Cluj de aproape 4.000 de lei, în creștere cu 444 de lei față de aceeași lună a anului trecut. Față de media pe țară, câștigul salarial mediu net din județul Cluj, realizat în luna octombrie 2020, a fost mai mare cu 18,7%. Merită însă amintit și că anul trecut sute de firme din Cluj și-au suspendat activitatea, județul înregistrând cel mai mare număr din țară cu excepția Capitalei, potrivit datelor înregistrate la Registrul Comerțului. În total în țară și-au suspendat activitatea 9.851 de firme în 2020, dintre care cele mai multe în București, peste o mie, și Cluj – aproape șase sute.

Vaccinul, bun și pentru economie

Finalul de an a adus vești bune pentru sistemul de sănătate, datorită vaccinurilor dezvoltate în laboratoarele cercetătorilor.

Prima fază a vaccinării împotriva Covid-19 a început și în România în 27 decembrie 2020, primii beneficiari fiind angajații din domeniul sănătății. Cei din „linia 1”. Până la data de 17 ianuarie 2021 s-a ajuns la pragul de 200.000 de vaccinuri administrate. „Ritmul vaccinării însă trebuie crescut considerabil dacă guvernul dorește să se încadreze în termenul prevăzut, astfel încât și faza a 3-a a vaccinării să se încheie în anul curent. Prognozele privind impactul vaccinării asupra revenirii economice sunt prin urmare promițătoare, dar, pentru ca acestea să se materializeze, este nevoie ca acceptarea vaccinării în rândul populației să crească semnificativ”, subliniază Nagy Bálint Zsolt.

Rezultatele proiectului de cercetare, actualizate în regim zilnic, pot fi consultate pe platforma online COVID-19 RoEIM (econ.ubbcluj.ro/coronavirus), iar analizele mai detaliate sunt publicate pe pagina Facebook a proiectului (www.facebook.com/covid19.roeim).

Membrii echipei:

Coordonator: Szász Levente, prof. univ. proecan UBB-FSEGA. Membrii echipei: Bálint Csaba (BNR, UBB-FSEGA), Csala Dénes (Lancaster University, UBB-FSEGA), Csíki Ottó (UBB-FSEGA), Nagy Bálint Zsolt (UBB-FSEGA), Rácz Béla-Gergely (UBB-FSEGA). Graficele au fost create de Csala Dénes (Lancaster University, cadru didactic asociat al UBB-FSEGA)

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.