CAMPANIE. AȘTEPTĂM ADEVĂRATUL URBANISM DE BUN SIMȚ. CAPITOLUL PUG. Care sun plusurile și minusurile noilor reguli urbanistice ale orașului prin ochii unui președinte de arhitecți
AdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - dec. 04, 2014 0 498
Președintele Ordinului Arhitecților din România, arhitectul Șerban Țigănaș spune că noul Plan Urbanistic ar fi fost mai bun, dacă procesul de facere pornea de la o strategie de dezvoltare a orașului, se raporta la o strategie a Zonei Metropolitane, implica factorul politic (consilierii locali) sau mergea pe baze de date de la cadasrtru complete. Chiar și așa vorbim despre un PUG al evoluției, al progresului, raportat la cel vechi din 1999 și la condițiile nefavorabile în care a pornit și la drum și a fost elaborat.
„PUG nou nu este ceea ce ar fi putut fi, dacă procesul său de elaborare ar fi fost altul şi o să explic cum. Pentru un astfel de document de planificare strategică şi reglementare sunt necesare în principiu următoarele capitole mari: strategia de dezvoltare a municipiului ca temă, bază de date de intrare de calitate şi completă, ca platformă de pornire, furnizată de administraţie, resurse suficiente pentru studii şi construcţia planului prin colaborare şi consultare, participarea actorilor principali, în special al celor din administraţie, voinţă politică şi consultare publică şi profesională autentică şi eficientă”.
PUG a mers fără strategie de dezvoltare. Strategia orașului încă nefinalizată nu s-a raportat la PUG
„Strategia de dezvoltare a fost inexistentă la data lansării PUG şi nici acum nu e finalizată şi adoptată, ceea ce e principala anomalie a unui astfel de studiu. O strategie multisectorială cuprinzătoare este cea care trebuie aplicată şi transformată în planuri spaţiale şi reglementări. În cazul Clujului strategia nu a existat, dar a fost într-un târziu începută aproape fără nici o legătură cu PUG-ul”.
PUG-ul a mers fără GIS – sistemul de informaţii geografic referenţiate
„Baza de date pe care a pornit proiectul PUG a fost inconsistentă şi incompletă mai ales în ceea ce priveşte cadastrul imobiliar şi GIS-ul, care deşi solicitat de peste 15 ani de profesionişti, nu a fost realizat la Cluj. GIS, sistemul de informaţii geografic referenţiate este formula contemporană de gestiune digitală a datelor pe care alte oraşe mai avansate din România au înţeles să o adopte şi dau exemplul Timişoarei. Clujul a eşuat în gestiunea informatică, nedispunând în prezent de o arhivă digitală a planurilor urbanistice, deşi între timp şi legea o cere explicit”.
S-a făcut cu prețul cel mai mic
„Resursele pentru PUG însemnă costul procesului de elaborare. După opinia mea, şi aici putem discuta prin comparaţie cu alte studii, dar cu referire al atribuirea contractelor pe baza preţului cel mai mic, specifică administraţiilor româneşti, costurile PUG pentru Cluj, pentru a asigura resursele necesare unui proces profund, ar trebui să fie altele. Calitatea are costuri mult mai mari, dar iată Clujul a decis să îşi facă o strategie pe bază de voluntariat şi să cheltuiască mai puţin pe studii de urbanism. Observaţi câte studii de urbanism generează primăria clujeană într-un an şi comparaţi cu ce se întâmplă în alte oraşe româneşti unde se fac PUZ-uri la iniţiativa autorităţilor locale. Asta arată cum mizează administraţia pe planificare. Stăm prost la acest capitol”.
Consultări formale
„Consultarea publică nu a fost coordonată de client, adică de primărie şi consiliu ci realizată formal pe baza prezentărilor făcute de şeful de proiect, în general. Eu cred că prezentarea obiectivelor PUG şi a formulelor sale trebuiau aduse în dezbatere publică de înşişi beneficiarii, adică de administraţie, care se comportă mai mult ca un avizator şi nu ca un partener implicat în elaborare, dezbateri şi configurare. Aici cred că e lipsa cea mai mare, nu a PUG-ului ci a procesului de elaborare, el fiind asimilat cu un banal contract de prestări de servicii, prin care primăria cere unei entităţi externe să predea un material pe care îl va aproba la final”.
PUG-ul a fost tratat ca un capital politic. Consilierii locali nu au contribuit cu nimic
„Altă problemă fundamentală e cea politică. PUG a fost identificat politic cu iniţiativa primarului, colorat politic şi tratat cu oponenţă de opoziţie, deci folosit ca un capital politic, ceea ce e profund greşit. Aleşii locali trebuiau să fie parte din acest proces, dar sunt de fapt marii absenţi. Întrebaţi fiecare consilier în parte care e contribuţia sa la PUG şi prin ce se poate documenta aceasta, vă garantez că veţi primi răspunsuri interesante. Părerea mea este că toţi consilierii locali şi nu numai cei din comisia de urbanism ar fi trebuit să participe la procesul de configurare a PUG, activ, continuu şi relevant, în scris. Acest lucru nu s-a întâmplat”.
PUG-ul nu e bine încastrat pentru că Zona Metropolitană n-are strategie
„Mai mult, am văzut că mai mulţi profesionişti au criticat necorelarea cu dezideratele unei dezvoltări la nivel de zonă metropolitană. Ei bine pentru a face un PUG compatibil cu o Zonă Metropolitană coerentă ar fi fost nevoie de o strategie a acesteia, care de fapt nu există. Zona metropolitană e un proiect politic incomplet, formal şi care cuprinde doar localităţile cu administraţii care s-au asociat mai ales pe criterii de compatibilitate de culoare politică, ceea ce e mult prea puţin. Apoi, să aştepţi ca un proiect cu resurse insuficiente pentru el însuşi să rezolve problemele teritoriului, fără a aloca resurse pentru aceasta, nu e posibil, din păcate, pentru că într-adevăr PUG ar trebui să fie bine încastrat într-o gândire strategică de zonă metropolitană, dar care nu există nici la consiliul local şi nici la cel judeţean”.
Plusuri
“O limitare a extinderii necontrolate prin creşterea intravilanului şi o concentrare pe densificarea teritoriului actual. Realizarea unei proceduri de urbanizare pentru zonele neurbanizate, care să nu mai conducă la urbanismul de parcelă, care cumulează efectele necorelate ale dezvoltărilor limitate de structura funciară agricolă existentă. Favorizarea dezvoltării pe căile majore de circulaţie prin coeficienţi urbanistici stimulativi. Viziunea asupra unei reţele de spaţii verzi bazate pe sistemul hidrografic şi conectarea diferitelor culoare existente. Stimularea prin coeficienţi urbanistici favorabili a realizării de parcări publice în special în zona centrală şi pericentrală, care însă cred că putea fi şi mai clară în detalii privind capacitatea necesară pentru a beneficia de coeficienţii crescuţi. Propunerea de contracte de conversie a zonelor industriale reziduale din oraş, care deşi îmi pare o idee foarte bună, am rezerve de modul în care vor fi aplicate de administraţie, pentru că presupune o schimbare de atitudine puternic orientată spre proactivitate şi necesitând capacitate de negociere foarte bună, ori în prezent exact capacitatea de negociere în interes public e ceea ce lipseşte administraţiei clujene. Corecţiile asupra zonelor verzi, mai ales asupra culoarelor de protecţie a infrastructurii perimate, deja înlocuite sau relocate. PUG mai clarifică şi anumite zone de contact între cartierele de locuinţe colective şi parcelarele preexistente, din care s-au retrocedat multe terenuri devenite între timp neconstruibile, dar abuzate pe baza reglementărilor PUG-ului vechi, total insensibil la problema aceasta, care de fapt nu a fost anticipată la ora elaborării sale. PUG protejează livezile şi zonele colinare împotriva construirii, politică care îmi pare corectă, cel puţin pentru această etapă de dezvoltare”.
Minusuri:
„PUG nou nu propune o schemă de rezolvare a traficului în zona centrală şi în relaţie cu aceasta care să poată fi aplicată în etape, fiind funcţională şi în fazele intermediare. Anumite lărgiri de străzi pentru majorarea capacităţii infrastructurii de trafic nu cred că sunt realiste, nici pentru capacitatea de negociere a primăriei, pentru posibilităţile de expropriere in interes public şi mai ales ţinând cont de capacitatea de a investi şi înlocui fondul construit existent. Pe acest subiect sunt de acord cu arhitectul şef şi cu mai mulţi profesionişti care au exprimat opinii similare. Acolo unde sunt fronturi stradale constituite de mari dimensiuni nu cred că vom asista într-o perioadă de timp rezonabilă la modificarea lor prin retrageri impuse de regulament. Nu cred că Clujul este un oraş în care construcţiile înalte nu au ce căuta din principiu şi nicăieri. Culoarul Someşului şi marcarea unor poli ai unei formule policentrică pot pune în discuţie repere mai înalte, dacă sunt bine făcute. Cred că viziunea actuală e prea conservatoare şi există şi alte modele valabile, interesante, dar care mizează pe calitate arhitecturală şi pot fi riscante, în absenţa unui filtru de calitate al municipalităţii. Pentru a fi un oraş eficient Clujul are nevoie de densificare inteligentă, proces cred insuficient susţinut de reglementările propuse. O altă lipsă a PUG este legată de un regulament al construirii temporare pe spaţiile publice, care să includă organizarea de târguri sezoniere, de festivaluri şi alte evenimente, amplasării de garaje şi a regimului publicităţii, care în mod vizibil, cu regulile actuale sunt scăpate de sub control. Orice intervenţie pe spaţiul public trebuie reglementată urbanistic, nu poate fi considerată o reparaţie sau o manifestare temporară, trecând astfel de orice judecată calitativă profesionistă. Sunt de acord că progresul prin acest nou PUG va veni dacă este adoptat şi mai ales aplicat, iar pentru a fi aplicat trebuie să fie înţeles, acceptat şi poate chiar iubit de cei care trebuie să îi urmărească punerea în aplicare. Din informaţiile pe care le am lucrurile nu stau aşa, funcţionarii din administraţie nu sunt de acord cu câteva dintre principiile sale şi consideră regulamentul a produce probleme în aplicare. Nu ştiu dacă temerile lor sunt întru totul justificate, dar sunt un semnal clar că vor fi probleme în aplicare”.
E nevoie de planificare prin PUZ-uri
„Nu îmi rămâne decât să sper că plusurile PUG vor fi cele care vor aduce schimbări vizibile de calitate a configuraţiilor urbane noi şi că vor crea încredere tuturor faţă de un document care trebuie să impună respect mult mai mult decât să genereze inovaţii creative pentru a îi exploata situaţii particulare altfel decât şi în interesul public. Menţionez că rămâne importantă planificare prin PUZ-uri pentru multe zone nestructurate şi că devine extrem de necesară practica planificării zonale, care trebuie să se bazeze pe echilibrul între interesul public şi privat, în cel mai bun sens”, a concluzionat președintele OAR, arhitectul Șerban Țigănaș.
