După ce la conferința de presă de săptămâna aceasta a lăudat activiștii din Cluj pentru că au tras un semnal de alarmă împotriva dezvoltărilor imobiliare din Florești și pentru protejarea pădurii Hoia, primarul Emil Boc spune public că, de fapt, s-a ajuns în Cluj-Napoca ca activiștii să îi copieze proiectele pe care deja le-a demarat. „Cineva vede că Primăria face și apoi zice că, stai, că și noi vrem să fim parte acolo”, a spus Boc la o emisiune de radio săptămânală la care participă la Napoca FM. Aceasta în contextul în care moderatorul i-a spus că înainte să vorbească despre dorința oamenilor din Borhanci de a avea parcuri, școli și grădinițe, trebuie să rezolve problema legată de circulație și de sensul giratoriu de la intersecția cu orașul pe care îl tot promite administrația de câțiva ani deja. Activiști din oraș îl contrazic. Până și lebedele aduse pe lacul din Parcul Central și prezentate cu fast în poze de Primărie sunt o inițiativă venită de la oameni din comunitatea clujeană.

”Știți ce am observat eu, în ultima vreme? Domnule, Primăria anunță că face un coridor pietonal de la Gilău până la Bonțida, pe 60 de km, pe malul Someșului, și a cerut primarilor să reglementeze că zona rămâne pentru spațiu velo și pietonal, apare o petiție care zice ”Vreau să faceți culoar velo și pietonal pe malul Someșului”. Mai în trecut, am anunțat proiectul de Metrou, ne-am trezit că e petiție și semnează oamenii ca să susțină metroul. Acum anunțăm de anul trecut că în Borhanci am oprit toate lucrările. Facem centură metropolitană care include că facem și sensul giratoriu de la intersecția cu Brâncuși. Am anunțat hubul educațional, unde se depun oferte pentru PUZ. Se vor face parc, școală, creșă grădiniță. Și ce văd? Petiție pentru a se face lucruri. Eu mă bucur că la Cluj Primăria este dătătoare de direcții și apoi vin cei din afară și cer. V-aș ruga să sesizați fenomenul acesta. Cineva vede că Primăria face și apoi zice stai, că și noi vrem să fim parte acolo”. E bine că Primăria Cluj-Napoca este vizionară și că este cu un pas înaintea societății. Tot ceea ce vine deja prin petiții este deja demarat. Parcuri noi! 190 de hectare de spații verzi noi. S-au cerut spații verzi, iar acum facem. Noi demult am plecat pe această linie, dar e bine că apoi vin solicitările și se adună semnături. E bine. Ne bucură acest lucru, dar v-am spus că la Cluj noi dăm direcția și avem viziunea. Dacă vine susținerea din exterior, este cu atât mai bine”, a declarat primarul Emil Boc, la Napoca Fm.

Activiștii l-au contrazis. Tibor Hartel, ecolog și cercetător la UBB, a arătat că primarul și-a însușit deja una dintre declarațiile făcute de el la Marșul Haosului Imobiliar. Dar l-a felicitat că a făcut asta. „Aș vrea să știu că domnul primar s-a inspirat din speech-ul meu. Nu contează dacă nu. Important este că un primar recunoaște posibilitatea asta reală. Și o spune. Și este important să mergem la proteste și să spunem lucrurile care trebuie spuse. Pentru că este oarecum de datoria noastră civică.”Acolo unde faci blocuri și va deveni un ghetou, cine crede că va locui pe termen mediu și lung? Va fi o bombă socială”, a susținut Emil Boc.”

Activistul István Szakáts , cel care a făcut, printre alte multe acțiuni,  cea mai lungă petiție împotriva betonării malului Someșului în 2015, a condamnat și el declarațiile primarului. „Coșciugul. Hotelul Cristian. Soporul. Borhanciul. Metroul. Hoia. Toate, recent. Îmi pare rău, dar împăratul este gol. Și din ce în ce mai multă lume începe să o zică pe față. Asta îl sperie pe primar. Iar dumnealui alege să încerce să recapete controlul asupra discursului public prin cel mai nociv mod cu putință: asmuțindu-i pe cetățeni unul împotriva celuilalt – prin instituirea categoriilor de “cetățean bun” și “cetățean rău”. E trist. Și e înfricoșător. Observ fenomenul asta de câțiva ani. Iată câteva exemple. L-am auzit pe primar dând vina pe romi pentru vraiștea din jurul tomberoanelor. L-am auzit pe primar dând vina pe arhitecți pentru vraiștea urbanistică. L-am auzit pe primar amenințând cu izbucnirea unor tensiuni interetnice dacă nu va fi prefect PNL la Cluj. L-am auzit pe primar asemuindu-i pe acei cetățeni ai orașului care îi critică proiectul de metrou, cu “câini care latră”. Azi l-am auzit pe primar, făcând-i pe ăia care umblă cu petițiile, plagiatori, și epigoni. Dacă nu cumva direct hoți. Mereu, o mână de „clujeni răi”, care amenință starea paradisiacă în care trăiește marea majoritate a „clujenilor buni”. Clujeni vs. clujeni, de fiecare dată. Nu vreau să aduc exemple din istorie pentru a arăta cât de riscantă e această practică. Dar ceea ce este sigur: domnule Boc, nu asta este modul în care primarul acelui Hub European de Inovare care se dorește a fi Municipiul Cluj-Napoca, relaționează cu proprii cetățeni, co-inovatori. Acel oraș de care vorbiți, nu stă în primar. Modelul „primului gospodar” a trecut. Orașul stă, în egală măsură, și în cetățeni. În energiile lor. În inițiativele lor. Am oarecare dubii dacă fluxul ideilor între Primărie și cetățeni este cel pe care l-ați indicat. Dar ca să cădem la pace, vă urez același spor la lecturarea petițiilor, cu care lecturăm noi ideile vizionare ale primăriei. Apoi, vă așteptăm și la dialog. Apoi, la co-decizionare”, a arătat István Szakáts.

Alt activist ne-a scris că „acum, nu noile declarații ale primarului Emil Boc, toți tinerii ar crede că Primăria este cea care nu a betonat malurile Someșului în 2015, dacă nu ar fi martore articolele voastre cu protestul societății civile din oraș pentru stoparea lărgirii Spaliului Independenței. De 10 ani se militează în Cluj-Napoca pentru crearea Parcului Est și pentru baza La Terenuri. Abia de câțiva ani Primăria a răspuns petițiilor și și-a asumat acest proiecte. Deci ideea pistei de biciclete din Gilău la Apahida, de-a lungul Someșului, este ideea lui Boc. Am citit că era să te îneci petru ideea asta în 2019 când ai testat pe Someș dacă este posibilă o astfel de pistă, alături de activiști. Asta se întâmplă când nu ai un arhitect șef măcar de 8-9 la Cluj-Napoca și nici un Serviciu de Strategii urbane care să se ocupe tocmai cu trasarea direcțiilor de dezvoltare. Mai rămâne ca primarul să spună că toate proiectele astea exernalizate arhitecților prin concursuri de soluții sunt și ele copiate”, a arătat activistul.

Ați clujeni comentează pe grupul Clujul Civic de pe Facebook că orașului este grație primarului doar un „Hub european de inovare în PR”, nicidecum altceva.

Sursa foto: Boc lansând la apă lebede pe Lacul Chios din Parcul Central. Noto: lebedele aduse pe acest lac au fost o inițiativă a unor clujeni care le-au obținut donație pentru Cluj-Napoca de la Grădina Zoologică din Târgu Mureș

Vezi și:

Protestul „Clujul. Inimă. Someşul”: „Am câştigat!” sau „Trenul e dus”?

PLANȘE. Ce a obținut societatea civilă pentru viitorul Someșului: circa 400 de stâlpișori și un mal cu asfalt, însă pietonal și cu pistă de biciclete

Cel mai ambițios proiect al Clujului pentru oameni: drum pentru pietoni și bicicliști pe malul Someșului

VIDEO Cu barca pe Someș, după potențialul râului

Nici un comentariu

Actual de Cluj