Blestemul multinaționalelor. Ce au în comun Cluj-Napoca și Dublin sau cum bunăstarea poate aduce și sărăcie
Economie by Actual de Cluj - ian. 03, 2023 0 518
Se spune că „la Cluj e altfel”. Cel mai mare oraș al Transilvaniei este un caz unic în România, plin de studenți și absolvenți cu slujbe bine plătite, cu chirii scumpe și cafea de specialitate. Dar nu este unic în Europa.
Și la Dublin, în capitala Irlandei, s-au strâns studenți și corporatiști (nu doar elite naționale, dar și experți din întreaga lume), chiriile au devenit scumpe, la fel și cafeauea de specialitate. Acest val a început mai repede și a lovit mai tare în orașul irlandez, care acum suferă în urma propriului succes nesustenabil.
Oamenii de rând din Dublin nu-și mai permit să locuiască în propriul oraș, fiind dați la o parte de angajați de la Google sau Microsoft, plătiți de două, trei, cinci, șapte ori mai mult decât ei.
În cartierul ultra-modern unde râul Liffey se varsă în Marea Irlandei, cei mai săraci și cei mai bogați coexistă inconfortabil. Blocurile sociale, în stare mai mult sau mai puțin bună, se micesc în umbra blocurilor de sticlă și metal în care lucrează mii de străini cu studii superioare.
Clujul se îndreaptă în aceeași direcție, pe măsură ce firmele străine se extind. Costul este îndurat de cei mai săraci, de obicei cu studii puține, care își pierd locul în oraș și nu-și permit cafele de specialitate. Printre altele.
Privind către Dublin, se pot vedea riscurile la care se expune Clujul dacă va continua în aceeași direcție.
„Povestea Clujului pare cunoscută celor care au observat Dublinul, e un caz transferabil”, spune dr. Ciaran O’Neill, profesor de istorie la Trinity College Dublin, pentru Europa Liberă.
Clujul are jumătate din populația urbană a Dublinului, dar o cincime din populația metropolitană. Clujul are, de fapt, o suprafață un pic mai mare decât Dublinul în oraș, fără a lua în considerare restul zonelor care formează zona metropolitană. Ambele orașe se concentrează acum pe construirea în zonele mărginașe.
Niciunul dintre orașe nu are metrou (dar ambele plănuiesc să le construiască), ceea ce a dus la blocaje în trafic pe măsură ce sutele de mii de oameni din regiunile mărginașe intră zilnic în oraș pentru a veni la muncă.
Potrivit profesorului Norbert Petrovici, conferențiar la Facultatea de Sociologie a Universității ”Babeș-Bolyai”, în localitățile Florești și Baciu din vestul Clujului s-au format enclavele cu noii locuitori. Chiriile acolo sunt ceva mai ieftine decât în oraș. Însă chiar profilul locuitorului de rând din Cluj s-a schimbat, potrivit acestuia.
„Avem o schimbare a compoziției orașului, o schimbare dramatică legată de piața muncii. Populația nu provine din schimbul intergenerațional obișnuit, ci este selectată pe zona de migrație prin intermediul pieței muncii și pieței imobiliare, prin care populația cu studii superioare își găsește locul în noua economie internaționalizată”, explică profesorul pentru Europa Liberă.
Tinerii din sectoarele noi care se mută la Cluj se mută singuri, cu prietenii sau au familii foarte mici, schimbând compoziția gospodăriilor. Mulți au studii universitare și slujbe bine plătite.
