Închide

BCR își vinde sediul sucursalei din Cluj pe 7 milioane de euro

Economie by Actual de Cluj - dec. 05, 2019 3 644

BCR își vinde sediul din Cluj-Napoca, la pachet cu alte clădiri valoroase din țară. Sediul din Cluj e cel mai scump scos la vânzare de BCR în afară de o clădire din centrul Capitalei, scoasă la mezat pentru 8,26 milioane de euro.

Sediul din Cluj e scos la vânzare ca ”spațiu comercial” și, conform anunțului, a fost construit în 1994. Are opt nivele – un subsol, un partre și șase etaje – și p suprafață utilă de 6.300 metri pătrați. Clădirea a fost ridicată pe un teren concesionat, de 1.700 metri pătrați. Prețul de pornire – 7,1 milioane de euro, ceea ce îl face a doua cea mai scumpă proprietate scoasă la vânzare în țară după un sediu în Capitală.
”Proprietatea este situată în zona centrală a municipiului Cluj-Napoca, pe strada George Barițiu în proximitatea intersecției cu str. Horea, Piața Mihai Viteazu, Regele Ferdinand. Proprietatea este formată din teren concesionat în suprafată de 1.694 mp și clădire cu regim de înălțime S+P+7E. Proprietatea beneficiază de electricitate, apă, canalizare și gaze naturale. Proprietatea face parte din Ansamblul Urban “Centrul Istoric al orașului Cluj”, și se pretează pentru o destinație de birouri/servicii, vizibilitatea ridicată constituind avantajul amplasamentului, unde traficul auto și pietonal este intens. În vecinătăți se regăsesc sedii instuții financiare, Universitatea Tehnică, alte unități de învățământ, administrative și spații comerciale și de servicii diverse”, sună anunțul de vânzare.

Să mai spunem că, potrivit ofertei, tranzacția ar urma să implice și închirierea unei suprafețe din clădire către bancă, procedeu numit ”sale and lease back”, în care proprietarul unui imobil îl vinde, rămâne chiriaș în acesta, dar dispune de lichidități ca urmare a vânzării.

Am vorbit cu purtătorul de cuvânt al BCR Cătălin Ioniță pentru clarificări privind oferta de vânzare iar acesta spune că le va oferi în această după-masă.

UPDATE Ioniță spune că proprietatea a fost scoasă la vânzare din luna septembrie și că la momentul vânzării va fi încheiat și un contract de închiriere între noul proprietar și BCR, având ca obiect suprafața ocupată momentan de către bancă. ”La ora actuală ocupăm toatăclădirea, iar suprafața potențial ocupată după finalizarea procesului este încă în analiză”, a spus el.

Aici oferta integrală

  • Tags

    3 comentarii

    1. Din păcate, alături de clădirile BT, acest sediu de bancă ridicat cu heirupul după 1990 „ca să avem și noi o clădire cu sticlă” este urât cu spume și face notă discordantă cu clădirile clasice din zonă.

      Clujul nu este singurul oraș din țară mutilat arhitectural de dezastrul planificării „științifice” din perioada socialistă urmat de kitsch-ul postdecembrist, dar este probabil printre singurele orașe care își permite repararea greșelilor trecutului.

      Cea mai bună soluție pe termen lung ar fi demolarea acestor clădiri sau o intervenție radicală pentru a le integra în peisaj. Prețul de 7 milioane de euro este absolut nesimțit, BCR ar trebui să plătească despăgubiri clujenilor care trebuie să treacă zilnic pe lângă hîdoșenie.

    2. Cei care va dati mari conesseuris intr-ale constructiilor , in 1994 cind a fost data in folosinta , aceasta cladire ,a fost una dintre cele mai moderne si practice cladiri , pentru scopul pentru care s-a construit
      Respecta specificul local , arhitectii care au imaginat-o, i-au dat forma unei case motesti . In acasta cladire a functionat pina in 2008 , Sucursala celei mai mari banci din Romania ,clientii bancii constituind cel mai mare segment de piata , comparativ cu al celorlalte banci .Daca acum ” va jigneste privirile ” si este „urat cu spume ” (ce expresie , curat inteligenta !!!) , poate ar trebui sa vizitati Clujul si sa vedeti cladiri in paragina , parasite , de dinainte de ’89 si sa va dati cu parerea despre ele .Daca stapinii austrieci nu mai au ce face cu cladirea , o sa se gaseasca cumparatori .

    3. Este adevarat, cladirea este inspirata dupa o casa moteasca, atat prin regimul de inaltime, masivitatea specifica a acelor case sanatoase, precum si prin preluarea unor elemente de folclor specifice ( placaje de gresie pe fatade, volume in forma de cepe vitrate, scari monumentale la accesul din str. Baritiu, neglijarea si negarea cursului de apa invecinat). Una peste alta, un reper pentru prostmodernismul imaginat in anii 90

    Scrie un comentariu

    Articole similare